Închiderea salinei Praid, una dintre principalele atracţii turistice ale zonei, a lovit puternic turismul local, pensiunile, restaurantele şi micii comercianţi. După ani în care familiile veneau cu copiii pentru tratamente şi petreceau aici aproape o săptămâă, turismul s-a transformat într-unul de „una-două nopţi de cazare“ iar gradul de ocupare s-a prăbuşit.

♦ 12.000 de turişti s-au cazat în Praid anul trecut, la jumătate faţă de anul 2024, când figurau 23.500 de turişti cazaţi, potrivit insse.ro. Pe tot judeţul Harghita, numărul de turişti cazaţi a scăzut cu 17% anul trecut ♦ Nicio măsură nu a fost luată pentru salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, locul în care se făcea terapie în mine de sare încă din 1960.

Închiderea salinei Praid, una dintre principalele atracţii turistice ale zonei, a lovit puternic turismul local, pensiunile, restaurantele şi micii comercianţi. După ani în care familiile veneau cu copiii pentru tratamente şi petreceau aici aproape o săptămâă, turismul s-a transformat într-unul de „una-două nopţi de cazare“ iar gradul de ocupare s-a prăbuşit.

„Avem 10 camere la Casa de Anciup.

După închiderea salinei, a căzut businessul cu 80%. Înainte veneau familii cu copii la tratament şi se cazau 5-7 nopţi. Acum avem grad mediu de ocupare de 20% şi turişti care vin o noapte, două. Nimeni nu face nimic pentru salină şi turismul de aici“, a spus Ana Maria Veres, proprietara Casei de Anciup din Praid.

Datele de la insse.ro arată că numărul turiştilor cazaţi în Praid s-a înjumătăţit anul trecut, faţă de anul anterior, în timp ce pe tot judeţul Harghita scăderea este de 17%. Deşi autorităţile promiteau măsuri după inundarea salinei, nu s-a întâmplat nimic pe teren, iar businessurile din turism resimt efectele.

În mai anul trecut, salina Praid din judeţul Harghita, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, locul în care se făcea terapie în mine de sare încă din 1960, a fost inundată de apele pârâului Corund.

În 2024, Praid genera 14% din profitul total şi 12% din venituri de Salrom, producătorul de sare deţinut de Ministerul Economiei. După inundaţii, anul trecut, atât preşedintele Nicuşor Dan dar şi miniştrii sau şefi de companii au dat asigurări că se vor lua măsuri, dar până acum nu se vede nicio relansare a salinei şi turismului din zonă. Deşi riscurile de surpare se cunoşteu, potrivit unui studiu din 2008, nu s-au luat măsuri pentru prevenirea acestui dezastru.

„Am renunţat la business-ul prin care promovam unităţile de cazare din Praid după închiderea salinei. Pe cine să mai promovez? Mina reprezenta principala activitate din zonă, unităţile de cazare atrăgeau turişti datorită salinei“, a spus Ramona, de la cazarepraid.info.

Efectele nu au fost doar pe zona Praid dar se resimt şi în staţiunile aflate în apropiere, la 10 km, precum Sovata. Grupul Ensana Health Spa Hotels (fost Danubius), care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, a pus în stand by investiţia în extinderea cu 110 camere la hotelul de patru stele Sovata, o investiţie estimată la 25-30 mil euro, în contextul provocărilor resimţite.

„Închiderea salinei s-a simţit pe partea de ştranduri. Din oras s-au plâns şi cei cu restaurantele şi terasele de vară. Şi micii comercianţi cu siguranţă au fost afectaţi“, a spus pentru ZF Andrei Rusu, director general al lanţului Ensana Health Spa Hotels din Sovata. În ciuda provocărilor, afacerile lanţului hotelier au crescut uşor având în vedere baza de tratament şi piscinele.

Grupul anunţa încă de anul trecut că are în plan să extindă

„Mai ţinem la raft proiectul de extindere din cauza incertitudinilor din piaţă. Am reuşit în ciuda provocărilor să avem o mică creştere faţă de anul trecut pe gradul de ocupare. Cei mai mulţi clienţi sunt românii care vin pentru baza de trament, pentru piscine şi saune, acesta fiind magnetul. Avem mai mulţi clienţi în weekend dar atragem şi în timpul săptămânii pentru că vin pentru rezolvarea diverselor problemelor medicale.

El estimează pentru acest an afaceri de 90 mil. lei, în uşoară creştere faţă 85 milioane de lei cifră de afaceri anul trecut.

În România există peste 20 de staţiuni balneare, acest segment turistic fiind unul cu potenţial mare de dezvoltare. Datele de la Statistică arată că în ciuda potenţialului doar puţin peste un milion de turişti se cazează în unităţile de cazare din staţiunile balneare.