Tranzacţie picată. Napolact rămâne la FrieslandCampina după mai bine de un an în care „dosarul“ a trecut pe la Concurenţă, CEISD şi CSAT. Ungurii de la Bonafarm renunţă la o tranzacţie de 75 milioane de euro. S-a opus statul român?
Grupul ungar Bonafarm şi olandezii de la FrieslandCampina au renunţat la tranzacţia prin care Napolact, unul dintre cele mai puternice branduri din piaţa românească de lactate, ar fi trecut în portofoliul de companii al omului de afaceri Sándor Csányi, descris drept cel mai bogat om din Ungaria. „Am convenit de comun acord să nu dăm curs vânzării“, au transmis cele două companii, fără să explice motivele.
♦ Grupul ungar Bonafarm şi olandezii de la FrieslandCampina au convenit „de comun acord“ să renunţe la vânzarea Napolact, anunţată în iulie 2025 ♦ Tranzacţia a trecut prin Consiliul Concurenţei, CEISD şi CSAT. Doar CSAT a răspuns solicitării ZF că a terminat analiza, fără a oferi alte detalii ♦ FrieslandCampina spune că deocamdată nu are nimic de comunicat despre căutarea unui alt cumpărător ♦ Nici una dintre părţi nu a indicat un motiv pentru care a renunţat la tranzacţie, comunicând practic aceleaşi informaţii simultan.
Grupul ungar Bonafarm şi olandezii de la FrieslandCampina au renunţat la tranzacţia prin care Napolact, unul dintre cele mai puternice branduri din piaţa românească de lactate, ar fi trecut în portofoliul de companii al omului de afaceri Sándor Csányi, descris drept cel mai bogat om din Ungaria.
„Am convenit de comun acord să nu dăm curs vânzării“, au transmis cele două companii, fără să explice motivele.
Tranzacţia evaluată la circa 75 mil. euro a trecut pe la Consiliul Concurenţei, Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Bonafarm Group consideră subiectul închis, în timp ce reprezentanţii FrieslandCampina transmit că businessul din România va continua să funcţioneze normal. Însă, faptul că tranzacţia care ar fi dus Bonafarm direct în topul jucătorilor din lactate nu se mai realizează este o premieră pentru industria alimentară în condiţiile în care până acum toate deal-urile semnate s-au concretizat.
Pe 31 iulie 2025, Royal FrieslandCampina a anunţat oficial acordul de vânzare a operaţiunilor din România către Bonafarm Group, după ce ZF scria încă din aprilie că businessul Napolact este de vânzare, grupul Bonafarm fiind printre cei interesaţi. Pachetul cuprindea brandul Napolact, fabricile din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş şi compania care le deţine, cu circa 400 de angajaţi, peste 1.000 de fermieri furnizori şi 300.000 de litri de lapte colectaţi zilnic. Finalizarea era aşteptată până la sfârşitul lui decembrie 2025.
Olandezii au explicat decizia printr-o analiză strategică şi prin concentrarea diviziei europene pe pieţele de bază. Compania din România avea sinergii limitate cu portofoliul european şi nu folosea lapte de la fermele membre ale cooperativei.
„Decizia de a renunţa la aceste operaţiuni nu a fost luată cu uşurinţă“, spunea atunci Dustin Woodward, President Europe în cadrul Royal FrieslandCampina Europe. De cealaltă parte, Attila Csányi, CEO-ul Bonafarm, se declara „convins de calitatea ridicată a producţiei, managementul profesionist şi de oamenii competenţi“.
Consiliul Concurenţei a început analiza în septembrie 2025. Din punct de vedere concurenţial, temerile păreau limitate, în condiţiile în care Bonafarm nu are fabrici în România. Grupul este prezent pe piaţa locală din 2008 prin Sole Mizo, o companie de comerţ cu lactate.
Întrebările au venit însă din altă zonă. Fermierii români se temeau de mai multe importuri din Ungaria, de câţiva ani un furnizor important de lapte pentru România. Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al energiei, a depus o interpelare către ministerele economiei şi agriculturii şi către Consiliul Concurenţei, cerând o analiză aprofundată prin CEISD. În opinia lui, Napolact este un element de „importanţă strategică în sectorul agroalimentar naţional“, iar investiţia Bonafarm ar trebui tratată ca o posibilă extensie a strategiei statului ungar.
Iar argumentul adus de Burduja avea şi un precedent chiar la Budapesta. Guvernul ungar a blocat preluarea Alföldi Tej, care deţine circa 20% din piaţa de lapte crud a Ungariei, de către Hellenic Dairies (Olympus), invocând securitatea alimentară.
În octombrie 2025, Consiliul Concurenţei, care asigură şi secretariatul CEISD, confirma că tranzacţia este analizată din perspectiva securităţii naţionale. O lună mai târziu, Bonafarm declara pentru ZF că „respectă pe deplin şi va respecta deciziile autorităţilor competente, indiferent de rezultat“, dar rămâne optimistă.
CEISD a deschis o procedură de investigare detaliată şi a cerut avizul CSAT. În această vară, Consiliul Concurenţei a suspendat termenele de analiză „până la momentul soluţionării cazului din perspectiva securităţii naţionale“. Tot atunci, raportul semestrial al FrieslandCampina arăta că vânzarea era încă în analiză. În august 2026, CSAT anunţa că a finalizat analiza în termenul legal de 90 de zile şi că a comunicat rezultatul către CEISD. Concluzia nu a fost făcută publică. Consiliul Concurenţei şi CEISD nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF despre punctul în care a ajuns analiza înainte ca cele două părţi să anuleze tranzacţia.
Potrivit Euromonitor, Napolact a fost în 2025 al doilea cel mai vândut brand de lapte ca valoare din România, cu o cotă de 10%. Brandul este şi un jucător important pe iaurt şi brânzeturi. Piaţa de procesare rămâne dominată de multinaţionale, cinci dintre ele concentrând circa 60% din afaceri.
Potrivit Ministerului Finanţelor, FrieslandCampina România a avut în 2025 o cifră de afaceri de 565 mil. lei, în scădere faţă de 588 mil. lei în 2024. Pierderea s-a redus la 18 mil. lei, de la 29 mil. lei cu un an înainte. Printre concurenţi se numără Lactalis (Albalact, Zuzu, Covalact, LaDorna), Olympus, Hochland, Simultan şi Artesana.
„Activitatea din România continuă să se desfăşoare ca de obicei“, transmite acum FrieslandCampina.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










