La 16 ani sărea pentru prima dată cu paraşuta, după ce mama lui semnase acordul fără să înţeleagă pe deplin ce urma să facă. Astăzi, Tiberiu Rada, CEO al Oracle Engineering, a investit aproape 9,5 milioane de euro într-un complex construit în jurul unui tunel de vânt, la Ghiroda, lângă Timişoara. Zero Gravity Center se deschide publicului pe 30 octombrie, cu peste 500 de experienţe de zbor deja rezervate. Pentru antreprenor, proiectul adaugă o direcţie nouă unui grup de afaceri industriale în care spune că a construit, înainte de toate, o echipă: oameni veniţi ca simpli angajaţi, care au ajuns să conducă zone de producţie şi companii.

Tiberiu Rada îşi aminteşte sărbători în care, după ce achita salariile şi bonusurile, ajungea acasă cu mai puţini bani decât unii dintre angajaţii săi. Spune că s-a întâmplat de mai multe ori şi că ordinea plăţilor a rămas aceeaşi: întâi oamenii şi familiile care depind de veniturile lor, apoi ce mai rămâne pentru antreprenor.

„Eu am construit businessuri cu o concepţie puţin diferită: oamenii pe primul loc şi după aia restul“, spune el într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

Îşi rezumă alegerea astfel: „Mai puţine milioane şi mai mulţi oameni, mai bine decât mai multe milioane şi singur.

“ Spune că îi cunoaşte şi pe antreprenorii din cea de-a doua categorie.

Cel mai recent proiect al său presupune o investiţie de aproape 9,5 milioane de euro într-un domeniu în care România nu oferea prea multe repere pentru un plan de afaceri: zborul într-un tunel vertical de vânt. Zero Gravity Center, dezvoltat de Oracle Engineering la Ghiroda, lângă Timişoara, se deschide publicului pe 30 octombrie. Potrivit companiei, peste 500 de experienţe de zbor au fost deja rezervate.

Complexul aduce împreună simulatorul, un restaurant, o sală de fitness şi un loc de joacă pentru copii. Ideea lui Rada este ca oamenii să aibă motive să rămână şi să revină după primele minute petrecute în aer.

De la primul salt, la 16 ani, la un proiect de 9,5 milioane de euro

Primul contact cu paraşutismul a venit în adolescenţă. Rada povesteşte că mama sa a semnat acordul necesar, iar dimensiunea deciziei a devenit mai clară abia când a sunat-o de pe aerodrom, înainte de salt.

Pasiunea a continuat, dar nu s-a transformat într-o carieră sportivă. Afacerile şi familia — are patru copii — au schimbat felul în care îşi împărţea timpul şi riscurile pe care era dispus să şi le asume.

„Nu am performat în domeniu, pentru că am avut multe businessuri care trebuiau coordonate. Am o familie frumoasă, patru copii, şi s-au schimbat priorităţile“, spune el.

Tunelurile de vânt i-au oferit posibilitatea de a păstra contactul cu senzaţia de cădere liberă într-un mediu controlat. Primul pe care l-a încercat a fost la Praga. Au urmat Bottrop, Viena, Madrid şi alte centre europene. În total, spune că a vizitat aproximativ 12–13 tuneluri, urmărind atât experienţa de zbor, cât şi modul în care funcţionează afacerea.

Din aceste vizite a rezultat şi direcţia proiectului din România. În centrele pe care le-a văzut, atracţia principală era tunelul. Rada a vrut să adauge activităţi care să aducă în acelaşi loc familii, grupuri de prieteni, companii şi sportivi.

Un părinte ar putea merge la fitness în timp ce copilul este la locul de joacă, o familie ar putea rămâne la masă după zbor, iar o companie ar putea organiza un eveniment pentru echipă. Pentru dezvoltator, aceste utilizări înseamnă mai multe categorii de clienţi şi posibilitatea unor vizite repetate.

Zece bănci la începutul discuţiilor, un finanţator ales la final

Lipsa unui model local comparabil a complicat obţinerea finanţării. Pentru bănci, proiectul trebuia explicat prin sursele de venit, profilul clienţilor şi exemplele unor afaceri similare din alte pieţe.

„Am pornit la drum cu zece bănci“, spune Rada. În cursul discuţiilor au rămas trei, iar compania a ales în final Raiffeisen Bank.

Potrivit antreprenorului, finanţarea bancară reprezintă aproximativ 55% din valoarea proiectului, iar diferenţa este contribuţie proprie, asigurată din resursele companiilor din grup.

„Am găsit o echipă locală foarte capabilă şi deschisă, care a înţeles conceptul şi ideea din spatele întregului business“, spune el despre finanţator.

Structura complexului a contat şi în prezentarea proiectului. Activităţile complementare tunelului lărgesc publicul căruia i se adresează investiţia şi oferă surse suplimentare de venit.

Zero Gravity Center are o suprafaţă construită de peste 3.200 de metri pătraţi şi este amplasat în apropierea Aeroportului Internaţional Timişoara. Dezvoltatorul mizează atât pe publicul din România, cât şi pe vizitatori din Serbia şi Ungaria.

În interviu, Rada vorbeşte despre un scenariu de 80.000–100.000 de vizitatori, iar comunicatul de lansare indică o estimare de peste 100.000 de vizitatori anual. Sunt obiective ale proiectului, care urmează să fie verificate după deschiderea centrului.

Câteva minute de zbor şi motive pentru a reveni

Atracţia principală este tunelul vertical de vânt, dezvoltat împreună cu Aerodium Technologies. Camera de zbor are un diametru de trei metri şi o înălţime de zece metri, iar curenţii de aer pot ajunge la 290 km/h, potrivit informaţiilor transmise de companie.

Pentru începători, experienţa începe cu instruirea şi echiparea. Participanţii intră apoi în tunel alături de instructor, iar curentul de aer îi ridică de la sol. Conform comunicatului de lansare, accesul este disponibil de la vârsta de patru ani şi nu necesită experienţă anterioară.

Pachetele pornesc de la 149 de lei. Pentru adulţi sunt disponibile experienţe de două, patru sau şase minute, cu preţuri începând de la 369 de lei. Centrul are şi pachete pentru familii şi grupuri.

Rada consideră că publicul format din copii poate avea o frecvenţă mai mare a revenirilor decât adulţii care vor să încerce o singură dată senzaţia. Petrecerile aniversare, grupele de pregătire şi evenimentele pentru companii sunt printre direcţiile pe care le urmăreşte.

„Ne dorim să construim un loc în care oamenii să vină nu doar pentru câteva minute de adrenalină, ci să petreacă timp împreună, să revină şi să descopere noi experienţe“, declară el în comunicatul de lansare.

Până la sfârşitul anului, complexul ar urma să includă şi o zonă de Laser Tag indoor. Pentru 2027 sunt avute în vedere un rooftop cu terasă în aer liber şi o terasă exterioară în zona locului de joacă.

O echipă care trebuie formată pentru o activitate nouă în România

Proiectul ar urma să genereze aproximativ 50 de locuri de muncă la nivelul întregului complex, potrivit dezvoltatorului. Pentru activitatea de zbor, comunicatul indică o echipă permanentă de 12 instructori din Ucraina, Letonia, Marea Britanie şi România.

În interviu, Rada explică faptul că specialiştii veniţi din străinătate contribuie şi la pregătirea echipei locale. O parte dintre cei recrutaţi au experienţă în paraşutism sau în tuneluri de vânt, iar alţii sunt formaţi de la zero.

Condiţia de pornire este pregătirea fizică, dar contează şi felul în care instructorul lucrează cu publicul: trebuie să fie responsabil şi să îi ajute pe cei aflaţi la prima experienţă să se simtă în largul lor.

Pentru antreprenor, construirea echipei este o activitate pe care a mai parcurs-o în celelalte afaceri. Spune că are colegi alături de care lucrează de zece sau cincisprezece ani şi că unii au evoluat de la posturi de execuţie la conducerea unor activităţi de producţie sau a unor companii.

„Am reuşit să îmi adun în jurul meu oameni loiali, oameni care sunt alături de mine de mai bine de zece ani, cincisprezece ani“, spune el.

Această evoluţie a presupus atât munca angajaţilor, cât şi încrederea acordată pe parcurs, adaugă Rada. Cu noul complex inclus, echipele afacerilor sale ajung la aproximativ 150 de persoane, potrivit estimării sale din interviu.

O investiţie nouă într-o perioadă dificilă pentru afacerile industriale

Zero Gravity Center adaugă o activitate adresată consumatorilor unui grup care lucrează în principal cu clienţi industriali şi multinaţionale. Rada menţionează domenii precum automatizările, instalaţiile electrice, sistemele de securitate şi confecţiile metalice.

Oracle Engineering, compania care a dezvoltat centrul, a fost înfiinţată în 2015. Potrivit prezentării transmise de companie, până în 2025 s-a concentrat pe construcţii şi dezvoltare imobiliară, apoi şi-a reorientat activitatea către leisure şi divertisment.

Pentru celelalte afaceri, ultimii doi ani au adus dificultăţi. Rada spune că reducerea investiţiilor unor clienţi multinaţionali s-a simţit în activitate şi că se aşteaptă la o scădere a businessului în acest an. Relocarea unor capacităţi de producţie în România poate crea oportunităţi, dar nu compensează automat diminuarea bugetelor de investiţii.

„Banii sunt mai scumpi ca înainte“, spune antreprenorul.

Noul proiect nu este, prin urmare, o investiţie făcută într-un context lipsit de presiuni. Are finanţare bancară, o echipă de format şi un public a cărui disponibilitate de a reveni trebuie demonstrată.