Conferinţa ONU privind schimbările climatice, organizată anul acesta la Antalya, în Turcia, este cea de-a 31-a ediţie a reuniunii internaţionale la care guvernele negociază măsuri comune împotriva încălzirii globale. Discuţiile se desfăşoară până pe 20 noiembrie.

Unul dintre principalele repere ale acestor discuţii este Acordul de la Paris din 2015, prin care statele au convenit să limiteze creşterea temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius şi să depună eforturi pentru menţinerea acesteia la 1,5 grade faţă de nivelurile preindustriale.

Preşedintele conferinţei ONU privind schimbările climatice din 2025, COP30, Andre Correa do Lago, consideră că guvernele trebuie să treacă de la negocieri la aplicarea măsurilor asumate.

„Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acţioneze”, a declarat acesta pentru Reuters.

Oficialul a mai spus că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniştrilor de finanţe, infrastructură şi transporturi, alături de cei responsabili de mediu. Acesta a subliniat şi necesitatea investiţiilor în infrastructură şi transport, precum şi a schimbărilor în modul în care guvernele gestionează politicile climatice.

În opinia sa, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili şi limitarea defrişărilor sunt esenţiale pentru limitarea încălzirii globale.

Trei sferturi dintre europeni susţin reducerea consumului de combustibili fosili

Organizaţia germană Climate Analytics a publicat, înaintea conferinţei, un raport care arată că reducerea emisiilor de metan şi ale altor poluanţi care contribuie la încălzirea rapidă a planetei ar putea încetini ritmul încălzirii globale cu aproximativ 12% până în 2035.

Potrivit organizaţiei, combinarea acestor măsuri cu o tranziţie rapidă de la combustibilii fosili ar putea înjumătăţi ritmul încălzirii în anii 2030 şi ar putea limita creşterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, până la jumătatea secolului.

În ceea ce priveşte opinia publică, un sondaj al Băncii Europene de Investiţii, realizat în rândul a 23.000 de persoane, arată că trei sferturi dintre cetăţenii Uniunii Europene susţin reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili şi consideră că politicienii ar trebui să acorde prioritate acestui obiectiv.

Finanţarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice este o altă problemă. Potrivit ONU, ţările în curs de dezvoltare au nevoie de 305 miliarde de dolari anual, însă sprijinul oferit de statele dezvoltate este mult sub acest nivel.

Contribuţiile acestora au crescut cu numai un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, potrivit Raportului ONU privind deficitul de finanţare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.

Aceste resurse ar permite ţărilor vulnerabile să-şi protejeze populaţia şi infrastructura în faţa fenomenelor extreme, de la perioade prelungite de secetă şi temperaturi periculoase până la incendii şi inundaţii care provoacă pagube tot mai mari.