Inteligenţa artificială a ajuns în majoritatea firmelor din România cu cel puţin 10 angajaţi, dar în cele mai multe a rămas un instrument folosit de o mică parte a angajaţilor, mai ales pentru texte, traduceri şi căutări. Un sondaj realizat în acest an pe un eşantion de 1.003 firme arată că 61,7% folosesc AI într-o formă sau alta, însă doar 16,8% o folosesc regulat sau au integrat-o în procese, iar diferenţele dintre firme în utilizarea AI ţin, potrivit autorilor, mai puţin de mărime şi mai mult de dotarea digitală. „61,7% dintre firmele cu cel puţin 10 angajaţi folosesc AI într-o formă sau alta. Doar 16,8% o folosesc regulat sau au integrat-o în procese. Pentru o treime dintre firme, utilizarea este individuală şi sporadică“, se arată în studiul realizat de Edge Institute şi Confederaţia Patronală Concordia.

Edge Institute, organizaţie care îşi propune să sprijine accelerarea digitalizării României, a realizat studiul împreună cu Confederaţia Patronală Concordia. Sondajul a fost făcut de MIA între 30 iunie şi 28 iulie 2026, prin interviuri telefonice cu decidenţi din 1.003 firme, ponderate astfel încât să reproducă cele 54.674 de firme din România cu cel puţin 10 angajaţi. Marja de eroare este de ±3,8 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Studiul defineşte larg utilizarea AI, „chiar şi individual sau informal“, iar procentele exclud răspunsurile „nu ştiu“.

Cele 61,7% se compun din 33% utilizare individuală şi sporadică, 11,8% testare sau proiecte-pilot, 13,5% folosire regulată în unele activităţi şi doar 3,3% integrare în procese sau sisteme. 38,3% dintre firme nu folosesc deloc inteligenţa artificială. 

Cifra de 61,7% este mult peste rata de 5,2% calculată de Eurostat, care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit datelor citate în studiu. Rata de 22% din sondajul EIBIS al Băncii Europene de Investiţii se situează, potrivit autorilor, între utilizarea regulată sau integrată (16,8%) şi cea care include pilotarea (28,6%). Diferenţa faţă de Eurostat ţine, potrivit autorilor, de definiţie: Eurostat numără firmele care folosesc tehnologii AI dintr-o listă fixă, în timp ce sondajul include şi utilizarea individuală sau informală. „Cele trei surse descriu aceeaşi economie la praguri diferite“, notează autorii.

Firmele care folosesc AI o aplică în primul rând pentru rezumare, traducere şi căutare de informaţii (61,4%) şi pentru generarea de texte, emailuri şi documente (59,8%). Analiza datelor apare la 39,9% dintre ele, iar programarea, securitatea cibernetică şi resursele umane la cel mult 23%. Pe departamente, AI ajunge cel mai des în marketing, vânzări şi relaţia cu clienţii (63,3%) şi în administraţie şi management (51,5%), iar cel mai rar în zona financiar-contabilă (22,7%).

În cele mai multe firme, utilizarea implică puţini angajaţi. În 48% dintre toate firmele, niciun angajat nu foloseşte regulat instrumente de AI, iar 56% dintre firmele care folosesc AI o fac cu mai puţin de un sfert din angajaţi. Doar 4% dintre ele ajung la peste trei sferturi din personal.

Întrebate despre stadiul adoptării la nivelul firmei, doar 8,7% dintre firme au răspuns că folosesc deja AI regulat, în cel puţin o activitate, şi 13,4% că o testează. 39,1% au spus că nu au analizat-o şi nici nu o consideră relevantă, iar răspunsul apare la 41,5% dintre firmele mici şi la 12,4% dintre cele mari.

Studiul leagă utilizarea AI de dotarea digitală a firmelor. Autorii au măsurat opt instrumente - managementul digital al documentelor, automatizările software pentru procese interne, CRM, serviciile de cloud plătite, platformele de e-commerce, ERP, business intelligence şi roboţii industriali sau vehiculele autonome -, iar 46,4% dintre firme nu folosesc niciunul. În medie o firmă foloseşte un singur instrument, iar doar 26% folosesc trei sau mai multe. Fără niciun instrument digital sunt 51% dintre firmele cu 10-49 de angajaţi, faţă de 3,4% dintre cele cu cel puţin 250, şi 63,7% dintre firmele cu afaceri sub 2 mil. lei, faţă de 8,3% dintre cele cu peste 50 mil. lei.

Utilizarea AI urcă odată cu dotarea digitală: o treime dintre firmele fără niciun instrument digital folosesc AI, aproape numai sporadic sau în testare, doar 4% regulat sau integrat, iar printre firmele cu trei sau mai multe instrumente, 91% o folosesc, 38,5% regulat sau integrat. Pe total, firmele mici şi cele mari sunt la 25 de puncte distanţă, 60% faţă de 85%, dar la acelaşi nivel de digitalizare diferenţa aproape dispare: dintre firmele cu cel puţin trei instrumente digitale, folosesc AI 91,1% dintre cele mici şi 95,1% dintre cele mari. „La acelaşi nivel de digitalizare, efectul mărimii devine practic nul“, scriu autorii.

Împărţite după dotarea digitală şi după utilizarea AI, firmele formează cinci grupuri, potrivit estimărilor studiului. 16.129 de firme (29,5%) sunt „deconectate“, fără instrumente digitale şi fără AI, dar realizează doar 11,4% din cifra de afaceri a celor 54.674 de firme şi 14,3% din ocupare. 8.094 de firme (14,8%) folosesc AI fără sisteme digitale, iar 4.257 (7,8%) au fundament digital, dar nu folosesc AI. La celălalt capăt, 16.729 de firme (30,6%) folosesc AI ocazional sau în proiecte-pilot, iar 7.959 (14,6%) o folosesc regulat, cu fundament digital; cele două grupuri reprezintă 45% dintre firme şi două treimi din cifra de afaceri.

Firmele cu participare străină la capital folosesc AI în proporţie de 81%, faţă de 60% dintre cele cu capital integral românesc, deşi au aceeaşi dotare digitală: 26% dintre firmele din fiecare grup folosesc trei sau mai multe instrumente digitale. Firmele cu capital străin au AI în strategie de peste două ori mai des decât cele cu capital integral românesc, 29% faţă de 14%. Studiul nu explică de unde vine diferenţa, iar eşantionul include 112 firme cu participare străină.

80% dintre firme nu au nicio măsură de formare a angajaţilor pentru digitalizare sau AI, 76% nu şi-au consultat angajaţii, iar 74% nu au nicio măsură de utilizare responsabilă. Printre firmele care folosesc deja AI, 31,7% au măsuri de formare şi 42,6% măsuri de utilizare responsabilă. Cele mai puţin guvernate dintre utilizatori, potrivit studiului, sunt firmele cu utilizare individuală şi sporadică: 61% dintre ele nu au nicio măsură de consultare sau de utilizare responsabilă. Chiar şi dintre firmele cu cel puţin 250 de angajaţi, doar 56% au măsuri de utilizare responsabilă.

AI lipseşte şi din strategie: 61% dintre firme nu au inclus-o în strategie sau nu au o strategie formală, iar 15% o consideră o componentă importantă sau o prioritate. Jumătate dintre respondenţi nu au cunoştinţe despre AI sau nu ştiu cum s-ar aplica în firma lor, iar doar unul din şapte se declară avansat sau expert; în 73% dintre firme a răspuns proprietarul sau directorul general. Şase din zece firme nu au făcut niciunul dintre cei cinci paşi de pregătire măsuraţi - cunoştinţe avansate, AI ca prioritate sau componentă importantă în strategie, măsuri de formare, consultarea angajaţilor şi măsuri de utilizare responsabilă.

30% dintre firme intenţionează să investească în AI. Intenţia urcă de la 5,9% la firmele fără niciun instrument digital la 75,1% la cele cu cinci până la opt instrumente şi de la 26,2% la firmele cu 10-49 de angajaţi la 64,9% la cele cu cel puţin 250. Dintre firmele care vor să investească, 53,2% se gândesc la bugetul propriu, 51,8% la fonduri europene sau granturi publice, 22% la credite sau deduceri fiscale şi 18,6% la credite bancare, leasing sau altă finanţare privată; 78% au nevoie de cel puţin o sursă externă, iar doar 19% s-ar baza exclusiv pe banii proprii.

La firmele care nu folosesc AI, barierele percepute scad odată cu digitalizarea. Pe o scară de la 1 la 5, indicele mediu al celor şapte bariere măsurate - costuri, competenţe, sisteme IT, riscuri juridice, sprijin public, rezistenţă internă şi furnizori - este de 3,76 la firmele fără instrumente digitale care nu folosesc AI şi de 2,70 la cele cu trei sau mai multe instrumente care nu o folosesc. 61% dintre firmele mici raportează trei sau mai multe bariere majore, faţă de 37% dintre cele mari.

Autorii au estimat şi miza: au aplicat cifrei de afaceri cumulate a firmelor care nu folosesc încă AI sistematic, de 805 mld. lei, câştigul de 4% în productivitatea muncii estimat de Banca Europeană de Investiţii şi au obţinut un „cost de oportunitate orientativ“ de 32 mld. lei pe an. Studiul precizează că cifra „arată cât de mare e miza, fără să prevadă cât vor câştiga firmele“.

Studiul face patru recomandări de politici publice, „aplicate în ordine“: digitalizarea de bază înaintea AI pentru firmele deconectate, cu un diagnostic digital gratuit la scară largă; finanţare pentru firmele care au deja nivelul digital necesar, printr-un succesor al schemei PNRR „Digitalizarea IMM-urilor“ care să finanţeze adoptarea tehnologiei existente fără condiţia de a inova, calibrat pentru firmele cu 10-49 de angajaţi; formare pentru proprietari şi manageri; şi un set minim de îndrumări pentru utilizarea responsabilă - informarea angajaţilor şi controlul uman asupra deciziilor - pentru firmele care folosesc AI fără sisteme digitale, dintre care doar 12% au o astfel de măsură. Schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor“ are termenul de plată pe 30 octombrie 2026, iar autorii văd în Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 momentul în care instrumentele pot fi reconstruite.