Stephen Hawking, unul dintre cei mai cunoscuţi fizicieni ai lumii, a murit în 2018, dar avertismentele sale despre viitor continuă să fie discutate, mai ales pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenţei artificiale şi a ingineriei genetice, scrie Blic.

Potrivit retrospectivei publicate, omul de ştiinţă considera că supravieţuirea civilizaţiei va depinde atât de modul în care oamenii gestionează tehnologiile emergente, cât şi de capacitatea lor de a preveni dezastrele globale. Predicţiile sale reprezentau scenarii şi avertismente, nu certitudini ştiinţifice despre viitor.

Una dintre cele mai mari preocupări ale lui Hawking era dezvoltarea unei inteligenţe artificiale capabile să depăşească abilităţile umane. Fizicianul nu se temea neapărat de apariţia unor maşini răuvoitoare, ci de sisteme extrem de eficiente care ar urmări obiective incompatibile cu interesele oamenilor.

El compara situaţia cu distrugerea accidentală a unui muşuroi în timpul construirii unei hidrocentrale: oamenii nu urmăresc exterminarea furnicilor, însă acestea pot deveni victimele unui proiect asupra căruia nu au niciun control. Hawking avertiza şi asupra dezvoltării armelor autonome, considerând necesară reglementarea tehnologiei înaintea declanşării unei curse a înarmării.

Unul dintre cele mai controversate scenarii formulate de Hawking privea apariţia unor persoane ale căror capacităţi fizice şi intelectuale ar putea fi îmbunătăţite prin inginerie genetică. Tehnologii precum CRISPR, care permit modificarea precisă a materialului genetic, ar putea deschide posibilităţi medicale importante, dar şi noi forme de inegalitate.

Hawking se temea că accesul inegal la asemenea intervenţii ar putea produce o categorie de „supraoameni”, capabili să-şi îmbunătăţească permanent propriile caracteristici. Într-un asemenea scenariu, persoanele fără modificări genetice ar putea ajunge dezavantajate economic, social şi politic. Nu există însă dovezi că o asemenea categorie de oameni ar urma inevitabil să apară.

Hawking considera conflictele nucleare printre cele mai grave pericole create chiar de omenire. El avertiza că dezvoltarea tehnologică nu a fost însoţită întotdeauna de o capacitate similară de cooperare şi responsabilitate. În opinia sa, reducerea agresivităţii şi cultivarea empatiei erau esenţiale pentru evitarea unor conflicte cu urmări catastrofale.

Fizicianul atrăgea atenţia asupra încălzirii globale, topirii calotelor glaciare şi modificărilor sistemelor climatice. În unele avertismente, a invocat planeta Venus, unde temperaturile extreme şi efectul de seră fac suprafaţa incompatibilă cu viaţa umană.

Comparaţia era folosită pentru a ilustra pericolele unor schimbări climatice extreme, nu pentru a afirma că Pământul va deveni inevitabil o a doua Venus.

Hawking considera şi impactul unui asteroid de mari dimensiuni o ameninţare care nu trebuie ignorată. El amintea de evenimentul petrecut în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, asociat cu dispariţia dinozaurilor non-aviari şi cu o extincţie în masă.

Fizicianul avertiza asupra vulnerabilităţii Pământului în faţa unor asemenea evenimente cosmice. Între timp, cercetările privind detectarea şi devierea asteroizilor au avansat, însă prevenirea tuturor impacturilor periculoase rămâne o provocare.

Hawking considera posibilă existenţa vieţii inteligente în alte regiuni ale Universului, dar recomanda prudenţă în încercările de contact. O civilizaţie extraterestră mult mai avansată tehnologic ar putea avea interese imposibil de anticipat de oameni.

Fizicianul atrăgea atenţia că o eventuală întâlnire nu ar trebui presupusă automat paşnică. Aceste avertismente erau speculative, neexistând dovezi confirmate ale contactului cu o civilizaţie extraterestră.

În faţa numeroaselor riscuri, Hawking susţinea că supravieţuirea pe termen foarte lung a umanităţii nu ar trebui să depindă exclusiv de Pământ. El considera Luna şi Marte posibile prime destinaţii pentru viitoare aşezări umane.

Totuşi, radiaţiile cosmice, gravitaţia diferită şi dificultatea asigurării resurselor fac colonizarea permanentă extrem de complicată. Hawking era interesat şi de călătoriile interstelare, inclusiv către sisteme planetare apropiate, precum cel al stelei Proxima Centauri.

Printre tehnologiile pe care le considera promiţătoare se numărau sistemele de propulsie cu ajutorul luminii şi fuziunea nucleară. Deşi avertiza asupra unor ameninţări majore, fizicianul vedea în cercetarea ştiinţifică şi posibilitatea găsirii unor soluţii, inclusiv dezvoltarea fuziunii nucleare ca sursă de energie cu emisii directe reduse de carbon.