O temă mai puţin discutată faţă de amploarea pe care o are şi aici vorbim de banii care sunt în joc, este legată de cât deţin românii în criptoactive, începând cu bitcoin, ethereum, etc.

În ultima săptămâna, doi oficiali români de rang înalt – Gabriel Avrămescu, prim-vicepreşedinte al ASF -  Autoriatea de Supraveghere Financiară, cea care monitorizează piaţa de capital, Bursa, etc . şi Florian Neagu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR au adus în discuţie acest subiect, venind cu cifre mai precise.

Gabriel Avrămescu spune ca 15% dintre români deţin criptoactive cu o valoare estimată de 12 miliarde de euro. Iar în 2030 probabil că 27-28% dintre români vor deţine acest controversat activ financiar.

15% dintre români ar însemna 2,9 milioane de persoane, un nivel foarte ridicat având în vedere că pe Bursa de la Bucureşti avem numai 325.000 de investitori români persoane fizice, iar în fondurile deschise de investiţii avem 1,4 milioane.

Florian Neagu spune că românii sunt cei mai interesaţi de criptoactive din toată Europa, dar el pune acestă statistică pe seama faptului că suntem pe ultimul loc în Europa la educaţie financiară (pentru că altfel nimeni nu ar investi într-un asemenea activ financiar care nu are nimic în spate – n.r.).

Gabriel Avrămescu spune că aceste investiţii în criptoactive sunt fluxuri financiare care circulă printre noi şi nimeni nu poate să le vadă, să le monitorizeze şi să le supravegheze.

Până să aflăm dacă aceste criptoactive au ceva în spate, sunt români care au făcut milioane, zeci de milioane, sute de milioane din aceste investiţii şi chiar au reuşit să cash-uiască o bună parte din deţineri.

Problema lui Florian Neagu de la BNR este că aceste investiţii sunt făcute în special în SUA, unde sunt localizate criptoactivele.

“Avem nevoie ca aceste resurse să fie investite în România, fie în sectorul bancar, fie în sectorul financiar nebancar sau pe piaţa de capital”.

Problema este că odată cu deschiderea contului de capital, condiţie pentru aderarea la UE, banii românilor pot să plece imediat, printr-un click, oriunde în această lume şi chiar pleacă. 

https://www.zf.ro/opinii/bnr-deschide-conceptual-piata-2-trilioane-dolari-criptomonedelor-20046826

Eu cred că, dincolo de investiţiile în cripto, mai sunt încă 10-15 miliarde de euro investiţii făcute de români pe bursele internaţionale, prin intermediul platformelor internaţionale de tranzacţionare. Sunt mai multe investiţii făcute în Tesla, Nvidia, J.P. Morgan, chiar SpaceX, decât în acţiunile de pe Bursa de la Bucureşti.

Ca să nu mai vorbim de investiţiile făcute în ETF-urile internaţionale.

Iulian Stanciu, cel care a dezvoltat eMag, afacere din care a ieşit în acest an, spune că are investiţii pe bursele externe prin intermediul ETF-urilor, preferând aceste instrumente în locul achiziţiilor directe de acţiuni.

Dincolo de investiţiile directe făcute pe pieţele extene prin intermediul platformelor de tranzacţionare, vedem cum în ultima perioadă băncile care operează în România, fie că este Banca Transilvania, fie că este BCR, Unicredit, Raiffeisen, ING, încep să vândă tot mai mult instrumente diverse de investiţii şi să deschidă accesul pe pieţele externe prin intermediul propriilor platforme de tranzacţionare, ultima bancă fiind ING.

Revolut face acest lucru de câţiva ani şi câteva sute de mii de români au cumpărat acţiuni sau alte instrumente externe prin intermediul acestei platforme.

Băncile oferă acum acces românilor cu bani sau cu mai puţini bani la fonduri de investiţii externe ale marilor administratori ai lumii – BlackRock, Rockfeller, etc.

În ultimii ani Bursa de la Bucureşti a înregistrat o creştere susţinută a numărului de investitori double-digit anual, dar cred ca avem triple-digit investiţii pe pieţele externe.

Aceşti bani, care cred că depăşesc 25-30 de miliarde de euro acum  - investitii în criptoactive sau acţiuni externe, înseamnă că au ieşit într-un fel sau altul din România reuşind să se multiplice în afară.

Având în vedere că bursele cresc continuu de 15 ani, iar criptoactivele au explodat ca valoare (un bitcoin era 5.000 de dolari în 2020, anul trecut  ajuns la 100.000 de dolari iar acum este la 82.000 de dolari) şi valoarea deţinerilor a explodat. Românii sunt mai bogaţi.

O parte dintre aceste câştiguri din criptoactive sau din acţiuni, ETF-uri, opţiuni, etc., s-au întors în ţară în imobiliare, auto, consum, etc.

Dar cea mai mare parte a banilor sunt încă în afară, pe pieţele externe sau în conturile din afară.

Ceea ce vedem pe piaţa românească în ultimii ani este o dorinţă a băncilor de a-i convinge pe români să investească mai mult pe pieţele financiare decât să economisească prin intermediul unui depozit bancar.

Chiar anul trecut am asistat la Amsterdam la o prezentare făcută de conducerea băncii olandeze cum europenii trebuie convinşi să nu îşi mai ţină economiile în depozitele bancare, ci să investească pe pieţe bursă, fonduri de acţiuni, fonduri mutuale, etc.

La fel se întâmplă acum şi în România, unde odată cu lansarea ING Invest, clienţii români ai băncii pot avea acces şi sunt invitaţi să înceapă să investească pe pieţele externe dar şi la Bursa de la Bucureşti în principalele acţiuni.

În timp vom vedea, cum deschiderea accesului extern, prin intermediul platformelor digitale, la un click distanţă, v-a determina tot mai mulţi români, în special din noile generaţii, să facă investiţii în afară mai degrabă decât în România.

Piaţa bancară şi piaţa financiară din România au rămas din păcate în urmă, nu avem suficiente instrumente pentru investiţii, nu avem suficiente acţiuni la Bursă unde românii să investească (nu ne vindem ţara când este vorba de listarea unor pachete suplimentare de actiuni la companiile de stat pe Bursă) şi de aceea vom vedea cum pleacă banii din ţară printr-un simplu click.

Gen Z, cei care urmează să fie principala forţă de muncă, prefera mai degrabă să facă investiţii externe decât în România.

Din păcate, noi începem să rămânem încremeniţi în nişte modele trecute, economia nu reuşeşte să pună pe masă alte idei, alte proiecte, alte modele de creştere economică (în afara celor de agricultură), şi vom vedea cum banii se duc în altă parte.

Chiar şi Pilonul II de pensii, unde 8,3 milioane de români au banii, care au ajuns la 250 de miliarde de lei, adică aproape 50 de miliarde de euro, rămâne fără oportunităţi de investiţii în România şi trebuie să se ducă în afară.

Românii sunt la cel mai ridicat nivel de acumulare financiară din istoria noastră (depozitele bancare sunt la maxim istoric, Bursa este în jurul maximului, soldul titlurilor de stat pentru persoane fizice este la cel mai ridicat nivel, fondurile de investiţii sunt pe maxim), dar din păcate, de acest lucru nu prea va beneficia România, ci SUA după cum spune Florian Neagu, directorul BNR,  sau alte pieţe externe.