Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a declarat că priorităţile pentru închiderea anului 2026 şi construcţia bugetului pentru 2027 sunt fondurile europene, finanţarea prin SAFE şi continuarea reducerii deficitului bugetar, în contextul discuţiile purtate ieri, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare.

 

Discuţia a vizat perspectivele finanţelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, finanţarea prin instrumentul SAFE şi provocările bugetare ale anului viitor.

 

Ministrul a subliniat că încasarea fondurilor europene aferente PNRR este esenţială pentru finanţarea investiţiilor şi respectarea ţintei de deficit. Astfel, în următoarele săptămâni, prioritatea este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 şi valorificarea la maximum a finanţării europene disponibile.

 

”România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanţarea europeană a investiţiilor şi echilibrul execuţiei bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare şi a necesarului de finanţare”, a scris Nazare într-o postare pe Facebook.

 

De aceea, spune el, este esenţială mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de MIPE.” Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp. Miza nu este doar absorbţia fondurilor europene, ci şi protejarea investiţiilor publice fără a compromite obiectivele de consolidare fiscală”.

 

O altă prioritate este încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

 

”Din dialogul avut cu comisarul Dombrovskis, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare. Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanţa investiţiile strategice în apărare, infrastructură şi capacităţi industriale, prin împrumuturi europene în condiţii avantajoase”.

 

În ceea ce priveşte bugetul, anul 2027 va aduce provocări bugetare importante, a mai spus Alexandru Nazare,  care trebuie evaluate şi asumate încă din etapa de pregătire a bugetului.

 

El a adăugat că trebuie acomodate simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE.

 

În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de schimbarea structurii finanţărilor europene odată cu închiderea PNRR şi de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investiţiilor care depăşesc acest calendar.

 

”Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului. De aceea, este important să clarificăm şi să închidem din timp discuţiile privind evoluţia cheltuielilor de personal, politica salarială şi pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil şi sustenabil”. 

 

Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală riguroasă, care să reflecte atât calendarul investiţiilor, cât şi impactul asupra deficitului, datoriei publice şi necesarului de finanţare.

 

Ministrul Finanţelor spune că obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale.

 

”Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci şi reforme, prioritizare şi o mai bună eficienţă a fiecărui leu cheltuit”.

 

El a atras atenţia că această consolidare fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în faţa partenerilor europeni, a investitorilor şi a agenţiilor de rating.

 

”Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private”.

 

Nazare spune că România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre.