Portul Constanţa, cel mai mare din ţară şi al doilea cel mai mare de la Marea Neagră, are potenţialul de a-şi consolida rolul de poartă de intrare pentru mărfurile asiatice pe piaţa europeană, pe măsură ce se dezvoltă Middle Corridor şi conexiunile logistice dintre Asia Centrală, Caucaz şi Europa.

„Creşterea importanţei Middle Corridorului deschide mai multe oportunităţi economice pentru România şi pentru portul Constanţa, care are potenţialul de a deveni unul dintre principalele puncte de intrare ale mărfurilor asiatice în piaţa europeană”,  spus Mihai Teodorescu, directorul general al Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa.

Traficul total de mărfuri înregistrat în portul Constanţa s-a ridicat la doar 67 milioane de tone anul trecut,  în scădere faţă de 77,5 mil. de tone anul anterior şi nivelul record de 92,6 milioane de tone din 2023, potrivit datelor de la compania care administrează portul. În ciuda scăderii traficului, portul Constanţa poate gestiona volume istorice de marfă, aşa cum s-a văzut  când a început războiul din Ucraina, şi poate deveni un pilon regional pentru comerţul  internaţional dacă va  continua investiţiile în infrastructură.

Transformările geopolitice din ultimii ani au determinat o reconfigurare rapidă a rutelor comerciale dintre Asia şi Europa. În centrul acestei schimbări se află Middle Corridor (cunoscut şi ca Trans-Caspian International Transport Route), o rută logistică ce leagă Asia de Europa prin China, Asia Centrală, Marea Caspică, Caucaz şi Turcia, până la Marea Neagră şi reţeaua de transport europeană.

Dezvoltarea Middle Corridor presupune investiţii de amploare pe întregul traseu euro-asiatic. Banca Mondială estimează că sunt necesare peste 25 mld. dolari pentru infrastructura fizică şi alte  30 mld.  dolari pentru investiţii complementare până în 2040. În România, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa reprezintă una dintre investiţiile relevante pentru creşterea capacităţii de operare şi conectarea portului la reţeaua europeană de transport. „Dezvoltarea coridorului poate genera creşterea traficului de containere şi mărfuri generale în porturile Mării Negre. În portul Constanţa, acest lucru se poate traduce prin atragerea unor fluxuri suplimentare de marfă provenite din China, Kazahstan, Uzbekistan sau Azerbaidjan, dar şi prin consolidarea rolului portului ca hub regional pentru distribuţia mărfurilor în Europa Centrală şi de Est”.

În contextul actualei reconfigurări a comerţului global, Middle Corridor are potenţialul de a deveni una dintre principalele rute comerciale dintre Asia şi Europa.

„Poziţia geografică a portului Constanţa oferă un avantaj pe care puţine porturi europene îl au: conexiunea directă între Marea Neagră, coridorul fluvial al Dunării şi pieţele din Europa Centrală. Acest avantaj trebuie susţinut prin investiţii în infrastructură, conectivitate feroviară şi digitalizarea operaţiunilor logistice, Constanţa putând confirma drept unul dintre principalele noduri comerciale ale Uniunii Europene pe noua axă euro-asiatică”.

Interesul pentru această rută a crescut accelerat în ultimii ani, în special după izbucnirea conflictului din Ucraina.

„Această rută permite diversificarea transportului dintre Asia şi Europa. În prezent, o parte semnificativă a comerţului global se desfăşoară pe rute maritime foarte lungi sau pe coridoare feroviare limitate geografic. Middle Corridor creează o alternativă suplimentară, reducând dependenţa de un număr restrâns de rute comerciale”

Viziunea strategică pentru domeniul transportului naval în România arată că până în 2030 Portul Constanţa, cel mai mare din ţară şi al doilea cel mai mare de la Marea Neagră, va trebui să îşi crească de  trei ori volumul mărfurilor procesate, până la 200 milioane tone marfă operate

„Referitor la relaţiile de colaborare ale portului Constanţa cu Republica Kazahstan, menţionăm că, ulterior evenimentului de promovare organizat la Astana în octombrie 2024, în luna ianuarie 2025 ambasadorul Republicii Kazahstan în România a efectuat o vizită în portul Constanţa, în continuarea eforturilor comune de a promova Portul Constanţa în Kazahstan şi de a identifica noi căi de colaborare”.