♦ „Pe vremea noastră era altfel”, „Noi eram mai serioşi”, „Tinerii nu mai au răbdare”, „Nu mai vor să muncească” sau „Stau prea mult pe telefon” sunt doar câteva dintre etichetele care ni se pun ♦ De multe ori, înainte ca vocea noastră să fie ascultată, noi, tinerii din Gen Z, suntem judecaţi şi încadraţi în nişte stereotipuri care uneori poate că se aplică, dar de cele mai multe ori rămân simple mituri.

De câte ori ai auzit de la cei mai în vârstă decât tine – la job, la şcoală, în societate – că faci parte dintr-o generaţie superficială, care nu este dispusă să muncească, care vrea totul acum, repede şi fără prea mult efort?

Realitatea este însă mult mai nuanţată. Fiecare generaţie se formează într-un context diferit, într-o lume cu propriile sale provocări, ritmuri, resurse şi incertitudini. Generaţia părinţilor noştri a crescut fără telefoane smart, fără zeci de programe de televiziune, fără „totul la un click distanţă”, fără libertatea de a călători oriunde şi oricând. Noi avem astăzi toate acestea. Ba chiar mai mult de atât. Avem informaţia la discreţie, dar avem şi dificultăţi, uneori, în a discerne între ce e safe şi ce poate să fie fake news.

Avem carduri pe care ne ţinem banii, conturi de economii, investiţii, dar trebuie să facem cumva să ne educăm financiar. Pentru că, da, asta ne-a lipsit multora dintre noi în copilărie şi în şcoală.

Sunt nenumărate exemple care ne arată că cei de ieri au crescut cu alte repere, alte limite şi alte aspiraţii şi că tinereţea lor nu seamănă mai deloc cu a noastră. Părinţii şi bunicii noştri au avut propriile lupte. Noi le avem pe ale noastre.

Nu spun că suntem o generaţie simplă. Dar dacă avem încrederea oamenilor cu ceva mai multă experienţă profesională şi de viaţă decât noi, putem face lucruri extraordinare. Iar exemplele vorbesc de la sine.

Dincolo de etichetele care ni se pun, generaţia Z este şi despre tineri care îşi pun toată energia şi toate resursele în mici businessuri în care cred, pe care le încep încă de pe băncile facultăţii, în proiecte – unele chiar neplătite – care pun accent pe comunitate, iar lista poate continua. Unde încap lenea, superficialitatea, lipsa de răbdare sau de seriozitate în toate acestea?

Şi pentru că nu vreau să generalizez, e important să spun că nu toată lumea vorbeşte despre Gen Z în felul acesta. Nu toţi ne pun etichete şi nici nu cred orbeşte în miturile despre generaţia noastră. Nu toţi ne cataloghează ca fiind piază rea sau mai proşti decât generaţiile trecute. Sunt şi oameni care pot să vadă dincolo de aparenţe, dincolo de ce spun unele studii, oameni care cred în noi. Şi nu sunt chiar atât de puţini. Iar noi, la rândul nostru, trebuie să îi apreciem, să îi ascultăm, să învăţăm de la ei cât de mult putem şi să îi lăsăm şi pe ei să înveţe de la noi. Doar aşa cred că vom transforma totul în mai bine: cu experienţa şi know-how-ul lor şi cu curajul, puterea şi entuziasmul nostru.

Cum vede mediul de business generaţia ta

Mugur Tolici, director al departamentului emisiune, tezaur şi casierie din cadrul Băncii Naţionale a României

Este o generaţie pe care o apreciez foarte mult pentru câteva lucruri. Primul este sinceritatea faţă de ceea ce vor să facă. Există această tendinţă sau acest miraj – mă duc într-un loc care îmi oferă diferite lucruri, poate o salarizare bună, poate perspective grozave, dar nu e neapărat ceea ce îmi place. Merg acolo şi în timp constat că e ceea ce mi-am dorit sau nu, dar de multe ori un loc bun, nu cel pe care ni-l dorim, poate să devină un fel de colivie aurită. Cumva ne complacem într-un lucru care, cinci sau zece ani mai târziu, constatăm că nu ne-a ajutat prea mult în a ne atinge ideile, acele visuri din tinereţe. E destul de greu la această vârstă să ştii ce vrei să faci în viaţă. Tinerii pot oricând să se recalifice, să se reorienteze.

Adrian Anghel, deputy CEO, INNO Investments, parte din Grupul Banca Transilvania

Eu sunt uimit de această generaţie. Mi se pare cea mai informată generaţie, cea mai inteligentă generaţie. Mi se pare că are lumea la degetul mic şi are toate informaţiile de care are nevoie. Şi aş vrea să ştiu cum facem să avem cât mai mulţi investitori din rândul generaţiei Z, să înceapă cât mai de tineri, să se ţină de treabă.

Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

Cred că generaţia de astăzi nu are ca punct de plecare teoria, ci practica, lucrul concret. Este mai bine să începem cu ceva practic şi, după ce am terminat un exerciţiu, să încercăm să explicăm şi teoria din spate şi de ce funcţionează aşa economia. Tinerii din generaţia Z au o capacitate mare de a se redresa.

Florentina Almăjanu, director, CFA România

Tinerii din ziua de azi mi se par fantastici. Fac lucruri pe care eu nu mi-aş fi închipuit că le-aş putea face la 20 de ani şi sigur nu aveam maturitatea pe care o au ei. Sunt maturi, curioşi. În schimb, generaţia mea nu avea această dependenţă de tooluri, de telefon sau tabletă. Nu ştiu dacă e bine sau rău, dar aşa e realitatea.

Cornel Cărămizaru, general manager al Coca-Cola HBC România

Tinerii vin cu energie, curiozitate, spirit critic şi o nevoie puternică de sens. Ei vor să înţeleagă de ce fac ceea ce fac, cum contribuie munca lor la un impact mai mare şi ce oportunităţi reale de dezvoltare au. Sunt mai direcţi, mai conectaţi la tehnologie, mai atenţi la echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală şi mai interesaţi de cultura organizaţională decât generaţiile anterioare.

Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de Economie, ASE

Noi, cei care facem parte din generaţia X şi din generaţia Millennials, ne bucuram când găseam un loc de muncă. Ni se părea că suntem binecuvântaţi şi că am avut noroc pentru că ne puteam întreţine şi ne puteam plăti facturile. Tinerii din generaţia Z consideră că este un drept fundamental acesta de a munci şi aşteaptă ca mediul economic, societatea, statul să le pună la dispoziţie mijloacele prin care ei să-şi poată pune în valoare talentul şi dorinţa de a munci. La nivel mondial, posturile de conducere pe care le au oamenii din generaţia Z au ajuns să le depăşească pe cele ale generaţiei Baby Boomers. Deci nu se poate spune că aceşti tineri nu doresc să muncească sau că sunt superficiali, ci că pur şi simplu muncesc, dar având o altă perspectivă şi o altă viziune asupra vieţii.