Într-o lume care crede că economia şi oamenii o duc greu, având în vedere creşterea inflaţiei, a preţurilor la energie şi scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia şi-a revenit, având cel mai bun trimestru de creştere din ultimii 4 ani. Dar aşa s-a întâmplat.

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 16 noiembrie 2026 5 afişări

Într-o lume care crede că economia şi oamenii o duc greu, având în vedere creşterea inflaţiei, a preţurilor la energie şi scăderea puterii de cumpărare sunt greu de vândut datele statistice conform cărora în T3 economia şi-a revenit, având cel mai bun trimestru de creştere din ultimii 4 ani. Dar aşa s-a întâmplat.

Spre surprinderea tuturor analiştilor şi economiştilor, România a înregistrat o creştere economică în trimestrul 3/2026 de 2,1% faţă de trimestrul 2/2026, acesta fiind cel mai bun rezultat economic trimestrial din ultimii patru ani. Previziunile analiştilor indicau pentru T3 o creştere economică de 0,5%, cu mult sub ceea ce a anunţat vineri dimineaţă Institutul Naţional de Statistică.

Cu rezultatul din T3, scăderea economică din acest an, la 9 luni, s-a redus la 0,3%, după ce am început anul pornind de la o scădere economică de 1,2%. Rezultatele defalcate privind evoluţia economiei în T3 vor fi publicate de Statistică în următoarele săptămâni.

Dar până vor veni datele detaliate, de unde a venit această creştere economică din T3: din PNRR, adică banii din PNRR, care s-au dus în infrastructură, spun analiştii.

Deci banii de la Bruxelles sunt şi ei buni la ceva, asta apropo de faptul că lumea se întreabă ce ne-a adus Uniunea Europeană, că nu se vede!

Într-o economie unde inflaţia creşte din nou în loc să scadă - în octombrie inflaţia a urcat la 6,9% (octombrie 2026/ octombrie 2025) de la 6,6% în septembrie şi 6,2% in august.

Iar ultimele date indică faptul că vom închide anul la o inflaţie de peste 7%, peste prognoza BNR de la începutul anului şi asta datorită creşterii preţurilor la petrol, apoi la benzină şi motorină, cresterea preţurilor la energie din vara şi toamna acestui an, creşteri care mişcă toate celelalte preţuri de pe piaţă.

Luni, guvernatorul BNR Mugur Isărescu va prezenta raportul privind inflaţia şi ultimele prognoze macroeconomice, care iau în considerare utimele evoluţii la preţuri.

Revenirea inflaţiei, la care se adaugă creşterea dobânzilor la euro şi la dolar, pentru că şi în aceste economii inflaţia a revenit, nu lasă spaţiu Băncii Naţionale să reducă deloc dobânzile la lei.

Oricum BNR nu are cum se reducă dobânda de politică monetară atât timp cât Ministerul Finanţelor/ Guvernul are nevoie de bani mulţi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei care ajunge la scadenţă şi trebuie înlocuită cu alte împrumuturi.

Guvernul, indiferent de cine este la Palatul Victoria, nu poate finanţa deficitul bugetar şi datoria publică fără să platească dobânzi mari, ceea ce aduce în prim plan problema costului serviciului datoriei publice, care a devenit nesustenabil.

Pe lângă revenirea inflaţiei şi dobânzile mari de la lei, în fiecare zi cursul valutar leu/euro este ameninţat de orice pas greşit pe care ar putea să îl facă Guvernul, partidele şi chiar Palatul Cotroceni.

În ciuda faptului că lumea crede că economia o duce prost, mai ales că aceasta este retorica politică, economia României continuă să fie rezilientă, să reziste asaltului creşterilor de taxe şi impozite de acum un an, îngheţării salariilor şi pensiilor în zona bugetară, reducerii investiţiilor private şi a diminuării angajărilor.

Rezultatul economic din T3, care a fost susţinut de construcţii, agricultură, de rezistenţa IT-ului şi de uşoara revenire a comerţului, arată că economia nu merge atât de prost cum este zugrăvită, ci dimpotrivă, există mari şanse ca acest rezultat să continue şi în T4.

https://www.zf.ro/opinii/a-fost-un-an-bun-bogat-printre-cei-mai-buni-ani-din-ultimii-20-de-ani-de-cand-am-taraba-asta-aici-23277475

Pentru că economia rezistă şi salariile rezistă în valoare nominală, chiar dacă sunt alterate în valoare reală de inflaţie. Dacă economia nu ar fi rezistat şi nu ar fi crescut, nici salariile nu ar fi crescut: în septembrie salariul mediu net a urcat la 5.717 lei, cu 5% mai mult decât în septembrie 2025.

După începutul de an mai dificil, din T2 economia a început puţin să îşi mai revină, iar în T3 cu excepţia consumului care nu şi-a revenit, activitatea economică a fost mult mai bună.

Raluca Popescu, CEO al Unicredit Leasing, unul dintre cei mai mari jucători de pe această piaţă, spune că în ultimele luni vede o revenire a activităţii economice, a clienţilor şi a exporturilor.

Dacă industria continuă să piardă teren, agricultura va avea în 2026 unul dintre cei mai buni ani, dacă nu chiar cel mai bun an.

La nivelul consumului imediat se vede o oarecare îmbunătăţire, dovadă fiind şi faptul că eMag a avut cel mai bun an de Black Friday, cu o creştere faţă de anul trecut . Având nevoie de cash, sellery au dat discounturi mari ca să facă vânzări, discountul fiind în acest moment cel mai puternic argument pentru creşterea vânzarilor, în condiţiile în care oamenii au bani, dar preferă să ţină de ei pentru că nu se ştie ce va fi mâine.

Este greu de crezut în datele statistice, când lumea are o părere formată despre ceea ce se întâmplă în economie, în business, în afacerile proprii sau când lumea se uită pe card sau în buzunar.

Dar să ştiţi că lucrurile nu sunt chiar aşa cum sunt zugrăvite, economia şi businessul rezistă şi chiar anumite sectoare încep să vadă creşterea.

Nu ştiu cum va fi T4, care are cea mai mare pondere în evoluţia PIB, dar datele până la jumătatea lui septembrie sunt destul de rezonabile. Dacă nu am fi avut creşteri de preţuri din energie - benzină şi motorină (în ciuda creşterii preţurilor cu 20-30%, consumul nu prea a scăzut), dacă nu am fi avut problemele de pe piaţa energiei – seceta, închiderea Centralei de la Cernvodă pentru 2 luni şi scăderea nivelului apei de la Hidoelectrica, am fi avut o revenire a economiei în 2026.

Cu rezultatul macroeconomic din T3, România a primit un uşor respiro pe finalul acestui an care va fi marcat de discuţiile privind execuţia bugetară şi a doua rectificare şi mai ales, cum va fi construit bugetul pe 2027, care trebuie să stea în picioare atunci când va fi analizat de analiştii agenţiilor de rating.

Fară un buget credibil, fără continuarea reducerii deficitului bugetar, în primul rând pe cash, fară un plan de reducere a cheltuielilor bugetare, va fi greu de convins pieţele financiare să finanţeze deficitul bugetar de anul viitor, datoria publică care ajunge la scadenţă şi care trebuie reînnoită, va fi greu de redus dobânzile care pun o presiune din ce în ce mai mare pe buget.

Ministerul Finanţelor raportează rezultate bune la ultima emisiune de tilturi de stat Fidelis – strângând 1,48 de miliarde de lei, dar să nu uităm că aceste titluri au în spate dobanzi mari pe care trebuie să le plătească Finanţele: de exemplu la 10 ani, dobânda este de 6,6% la euro pe an, iar tot acest cost se duce în serviciul anual al datoriei publice din buget, care a explodat.

Sperăm să închidem anul cu o continuare a creşterii economice din T3, dar acest lucru îl vom vedea mai încolo.

Până atunci să salutăm cei 28 de ani ai Ziarului Financiar pe care îi marcăm astăzi, luni, 16 noiembrie.

Şi ca o aducere aminte, în noiembrie 1998, salariul mediu era undeva la 120 de dolari, 300 de dolari era considerat un salariu mare – mulţi din executivii de astăzi care conduc mari companii, au intrat pe piaţa muncii în corporatii şi în bănci cu acest salariu. Acum, după 28 de ani, salariul mediu a ajuns la 1.100 de euro, adică 1.200 de dolari net pe lună.

Anul acesta vom avea un PIB de 400 de miliarde de euro, faţă de 35-40 de miliarde de dolari cât a fost în 1998. 

Dar într-o lume extrem de neîncrezătoare, pentru că fiecare are o situaţie economică proprie, este din ce în ce mai greu de vândut datele statistice bune, dar trebuie să trăim cu acest lucru.

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.