Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerile de naţionalizare a locuinţelor deţinute de marii proprietari imobiliari din Berlin, avertizând că intervenţiile asupra dreptului de proprietate riscă să afecteze încrederea investitorilor în cea mai mare economie europeană. Planul, discutat de partidele de stânga în cadrul negocierilor pentru formarea guvernului regional, ar putea viza peste 150.000 de apartamente şi ar presupune despăgubiri de până la 16 mld. euro, într-un moment în care Germania încearcă să atragă noi investiţii străine, informează Financial Times.

Propunerea este analizată de partidul Die Linke, social-democraţi şi Verzi, care negociază formarea unei coaliţii la Berlin după alegerile regionale din septembrie. Măsura ar permite naţionalizarea unei mari părţi a locuinţelor deţinute de companiile cu peste 10.000 de apartamente, prin invocarea unui articol constituţional care permite trecerea unor bunuri în proprietate publică în schimbul unor despăgubiri. Partidele propun un plafon de 16 mld. euro, echivalentul a puţin peste 100.000 de euro pe apartament, nivel considerabil inferior valorii de piaţă, potrivit calculelor FT.

Disputa reflectă problemele istorice ale pieţei imobiliare din Berlin, unde autorităţile au vândut peste 200.000 de locuinţe publice după reunificarea Germaniei, pentru ca ulterior să cheltuiască miliarde de euro pentru răscumpărarea unei părţi dintre acestea.

Creşterea chiriilor şi deficitul de locuinţe au devenit teme electorale importante, iar Die Linke a câştigat alegerile regionale cu 25,7% din voturi, în timp ce creştin-democraţii cancelarului Merz au coborât la 18,8%. Incertitudinea a afectat şi companiile imobiliare, acţiunile Vonovia, care deţine peste 138.000 de apartamente în Berlin, atingând săptămâna trecută cel mai redus nivel din 2023.

Merz a avertizat că protejarea proprietăţii private şi încrederea într-o economie de piaţă funcţională reprezintă principii fundamentale care nu ar trebui puse în discuţie. Declaraţiile au venit după summitul Invest in Germany, unde cancelarul şi ministrul de finanţe Lars Klingbeil au încercat să prezinte Germania drept o destinaţie stabilă pentru capitalul internaţional. Potrivit Ministerului Economiei, investitorii străini au anunţat angajamente de peste 95 mld. euro de la începutul anului, inclusiv un plan de investiţii de 16 mld. euro din partea Amazon şi alocări de zeci de miliarde de euro promise de Brookfield.

Controversa privind naţionalizarea amplifică tensiunile dintre creştin-democraţii lui Merz şi social-democraţi, partenerii lor de guvernare la nivel federal, într-un context politic marcat de ascensiunea partidelor de la extremele spectrului politic. Cancelarul încearcă în paralel să accelereze reformele economice, inclusiv o modificare a sistemului de pensii inspirată de modelul suedez, care ar direcţiona o parte mai mare a economiilor populaţiei către investiţii. Obiectivul declarat al guvernului este transformarea Germaniei dintr-o economie dominată de economisire într-una orientată mai puternic către investiţii, însă disputele privind proprietatea privată riscă să complice acest mesaj.