Germania se pregăteşte pentru o posibilă schimbare majoră a legislaţiei muncii, care ar permite angajaţilor să lucreze mai mult de opt ore pe zi, inclusiv în ture de 12 ore. Cancelarul Friedrich Merz susţine că programul flexibil poate aduce beneficii atât companiilor, cât şi salariaţilor, însă propunerea a declanşat un conflict între partidele aflate la guvernare şi sindicate, potrivit Deutsche Welle.

În prezent, legislaţia germană stabileşte o durată normală a zilei de muncă de opt ore, care poate fi extinsă la zece ore dacă orele suplimentare sunt compensate prin timp liber. Angajaţii trebuie să beneficieze şi de cel puţin 11 ore de odihnă între două schimburi.

Guvernul condus de Friedrich Merz vrea însă să înlocuiască limita zilnică de lucru cu una săptămânală, în conformitate cu normele europene, care permit o medie de maximum 48 de ore lucrate pe săptămână.

Trei zile de muncă pe săptămână, cu ture de 12 ore. Modelul care l-a impresionat pe Friedrich Merz

Un exemplu concret vine din oraşul Leuna, situat în estul Germaniei, în landul Saxonia-Anhalt, unul dintre cele mai importante centre ale industriei chimice din ţară.

Aici operează peste 100 de companii, inclusiv grupul finlandez UPM, care a construit o biorafinărie pentru producerea de substanţe chimice pe bază de lemn.

Compania recrutează angajaţi dispuşi să lucreze în ture de 12 ore, un program permis deja în anumite sectoare industriale, în condiţii speciale.

În urma unei vizite la fabrica UPM, cancelarul Friedrich Merz a declarat că a fost surprins să descopere că angajaţii pot lucra doar trei zile pe săptămână, în schimburi de câte 12 ore.

Potrivit cancelarului, unul dintre responsabilii de tură i-a explicat că acest sistem le oferă salariaţilor mai mult timp pentru familie.

„A lucra mai mult de opt ore nu înseamnă exploatare. Dimpotrivă, poate reprezenta o oportunitate bună pentru companii şi pentru angajaţi de a-şi organiza programul mai flexibil”, a declarat Merz în faţa reprezentanţilor mediului de afaceri.

Angajatorii cer eliminarea restricţiilor: „Legea aparţine epocii faxurilor”

Organizaţiile patronale germane susţin de ani întregi modificarea legislaţiei privind timpul de lucru.

Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane (BDA), consideră că actualele reguli sunt depăşite şi nu mai reflectă realităţile economiei moderne.

„Legea privind timpul de lucru datează din epoca faxurilor şi a telefoanelor cu disc. Nu ştie nimic despre laptopuri sau programul grădiniţelor”, a afirmat acesta.

Companiile susţin că un program mai flexibil ar permite o utilizare mai eficientă a forţei de muncă, în special în industriile cu activitate sezonieră, turism, restaurante sau în proiectele care implică perioade de activitate intensă.

Dulger arată că legislaţia europeană permite o medie de 48 de ore lucrate săptămânal, flexibilitate pe care, în opinia sa, Germania nu o valorifică suficient.

Social-democraţii se opun. Sindicatele avertizează asupra riscurilor pentru sănătate

Deşi partidele conservatoare CDU/CSU şi Partidul Social-Democrat (SPD) au convenit în acordul de coaliţie din 2025 să reformeze legislaţia muncii, diferenţele de viziune au blocat negocierile.

SPD şi organizaţiile sindicale se tem că eliminarea limitei zilnice ar permite angajatorilor să impună unilateral programe foarte lungi.

Sindicatul Verdi avertizează că zilele de lucru de 12 ore pot avea consecinţe negative asupra sănătăţii angajaţilor şi ar putea dezavantaja persoanele care au copii sau alte responsabilităţi familiale.

Annika Klose, purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar SPD pentru muncă şi politici sociale, susţine că flexibilitatea trebuie să funcţioneze în ambele sensuri.

Potrivit acesteia, un angajat ar trebui să poată întrerupe programul pentru a-şi duce copilul la antrenamentul de fotbal şi să reia munca ulterior, fără ca angajatorul să poată impune împotriva voinţei sale o tură de la ora 9 dimineaţa până la 10 seara.

Reforma a fost blocată. Ce condiţii vor social-democraţii

În iunie 2026, Ministerul german al Muncii, condus atunci de Bärbel Bas, a elaborat un prim proiect de reformă.

Documentul prevedea că modificările programului de lucru trebuie să se bazeze pe acorduri colective între angajatori şi sindicate, să respecte normele de sănătate şi securitate şi să includă înregistrarea electronică a orelor lucrate.

Conservatorii CDU/CSU au respins însă proiectul, iar organizaţiile patronale au cerut retragerea şi rescrierea lui.

La începutul lunii octombrie, mai multe organizaţii din cadrul SPD au prezentat un document intitulat „Autodeterminare, nu dereglementare”, prin care solicită ca programul de muncă să fie stabilit de comun acord între angajaţi şi angajatori.

Social-democraţii insistă că flexibilizarea nu trebuie să însemne transferarea întregii puteri de decizie către companii.

Ce urmează pentru milioanele de angajaţi din Germania

Friedrich Merz susţine că modificarea legislaţiei ar trebui realizată rapid, însă noul ministru al Muncii, Alexander Schweitzer, se confruntă cu o opoziţie puternică în interiorul propriului partid.

Disputa a devenit astfel mai mult decât o dezbatere despre numărul de ore lucrate zilnic.

În centrul conflictului se află întrebarea dacă angajatorii trebuie să aibă mai multă libertate în organizarea programului sau dacă statul trebuie să menţină limite stricte pentru protejarea salariaţilor.

Deocamdată, legislaţia generală nu s-a schimbat, iar turele de 12 ore rămân permise doar în condiţiile şi sectoarele prevăzute de regulile actuale. Reforma care ar putea extinde această flexibilitate la mai multe categorii de angajaţi este în continuare blocată de neînţelegerile din coaliţia de guvernare.