Germania ar putea mobiliza investiţii de până la 4.100 mld. euro până în 2035 în sectoare precum inteligenţa artificială, energia şi apărarea, potrivit estimărilor unei iniţiative care reuneşte 147 de companii şi investitori, printre care Siemens şi Deutsche Bank. Potenţialul a fost prezentat în cadrul summitului Invest in Germany de la Berlin, unde cancelarul Friedrich Merz a încercat să convingă aproximativ 200 de lideri de afaceri că cea mai mare economie europeană poate depăşi anii de stagnare, însă mediul de afaceri avertizează că realizarea investiţiilor depinde de reducerea costurilor şi a birocraţiei, scrie AInvest.

Iniţiativa Made for Germany estimează un potenţial investiţional de până la 4.100 mld. euro în următorul deceniu, dar suma reprezintă un scenariu condiţionat de reforme, nu investiţii deja asumate. Angajamentele concrete ale companiilor participante depăşesc 850 mld. euro până în 2028, după investiţii de peste 200 mld. euro realizate în 2025. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că Germania trebuie să reducă povara reglementărilor şi costurile ridicate pentru a transforma acest potenţial în proiecte efective.

Strategia guvernului se bazează pe relaxarea regulilor fiscale adoptată în martie 2025, care a permis exceptarea unor cheltuieli militare de la limitele constituţionale privind împrumuturile şi crearea unui fond de infrastructură de 500 mld.

euro, din care 100 mld. euro sunt rezervate investiţiilor legate de climă. Extinderea cheltuielilor publice ar urma să stimuleze investiţiile private, dar va majora şi îndatorarea statului. Potrivit proiecţiilor autorităţilor germane, datoria publică ar putea creşte de la 62,8% din PIB în 2025 la peste 78% în 2030, iar deficitul bugetar ar urma să depăşească 5% din PIB anul viitor.

Primele proiecte anunţate vizează în special infrastructura energetică şi digitalizarea industriei. Grupul de investiţii Brookfield intenţionează să aloce zeci de miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani, în timp ce guvernul a anunţat un parteneriat cu Nvidia pentru extinderea utilizării inteligenţei artificiale în industrie. Aproximativ 12 companii germane, inclusiv Siemens şi Audi, ar urma să participe la iniţiative dedicate roboticii, producţiei industriale şi conducerii autonome.

Realizarea planului depinde însă de capacitatea guvernului de a adopta reforme economice într-un context politic dificil. Merz se confruntă cu presiuni după rezultatele slabe ale creştin-democraţilor în mai multe alegeri regionale şi cu ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania. Cancelarul a anunţat că intenţionează să continue reformarea sistemului de pensii şi a pieţei muncii, dar diferenţa dintre investiţiile promise şi potenţialul de 4.100 mld. euro rămâne condiţionată de schimbările legislative pe care Berlinul va reuşi să le implementeze.