Franţa, fără buget. Parlamentul a respins în unanimitate legea bugetului pentru 2027. Propunerea prevedea o tăiere a cheltuielilor cu 50 de miliarde de euro pentru recâştigarea credibilităţii pe pieţele internaţionale
Parlamentarii francezi au respins miercuri seară proiectul de buget al guvernului pentru 2027, care prevedea reduceri de cheltuieli, în contextul în care situaţia finanţelor publice alimentează proteste ample şi îngrijorări pe pieţele obligaţiunilor, titrează CNBC.
Membrii Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului francez, au votat în unanimitate împotriva adoptării planului bugetar pentru 2027, elaborat de guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu.
Guvernul încearcă să recâştige încrederea creditorilor Franţei, investitorii care cumpără obligaţiunile statului, prin reducerea drastică a deficitului bugetar şi convingerea parlamentarilor să aprobe reduceri ample ale cheltuielilor publice.
În septembrie, Lecornu a declarat că vizează reduceri de cheltuieli în valoare de 54 de miliarde de euro.
Niciun partid nu deţine însă majoritatea în Adunarea Naţională, iar componenţa acesteia include parlamentari din întreg spectrul politic, ceea ce face dificilă obţinerea unui acord asupra politicii fiscale.
După alegerile legislative anticipate din 2024, care au dus la formarea unui parlament fără majoritate, guvernele succesive au recurs la articolul 49.3 din Constituţie pentru a adopta bugetele fără votul parlamentarilor.
Totuşi, ameninţările cu depunerea unor moţiuni de cenzură au determinat în trecut guvernele să facă anumite concesii. Dacă un guvern este demis, parlamentarii trebuie să reia procesul de elaborare a bugetului de la zero.
O altă posibilitate este adoptarea bugetului prin ordonanţă, o procedură care nu a mai fost utilizată niciodată în cadrul celei de-a Cincea Republici Franceze, instituită în 1958. Dacă guvernul este demis după utilizarea acestei prerogative, bugetul adoptat în acest mod rămâne însă în vigoare.
Lecornu a reuşit să adopte bugetul pentru 2026 prin intermediul articolului 49.3, după ce l-a înlocuit pe premierul demis François Bayrou.
Îngrijorările privind deficitul bugetar al Franţei, care a reprezentat 5,1% din produsul intern brut în 2025, au pus o presiune puternică asupra obligaţiunilor guvernamentale franceze, cunoscute sub denumirea de OAT, pe parcursul acestui an.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro









