Paraguayul traversează una dintre cele mai grave crize politice şi financiare din ultimii ani. Fostul preşedinte Santiago Peña a fost pus sub acuzare de procurori, care au solicitat şi arestarea sa preventivă, la numai o zi după ce a fost înlăturat din funcţie în urma scandalului provocat de prăbuşirea instituţiei financiare digitale ueno. Ancheta vizează inclusiv presupusa folosire a funcţiei prezidenţiale pentru a direcţiona bani publici către banca la care Peña a avut interese financiare.

Potrivit Reuters, procurorii îl acuză pe fostul şef al statului de abuz de încredere şi administrare în interes personal. Dacă va fi găsit vinovat, fiecare dintre cele două infracţiuni ar putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare, potrivit declaraţiilor procurorilor citate de agenţie.

Anchetatorii susţin că Peña ar fi influenţat deciziile unor instituţii publice şi companii de stat pentru ca acestea să menţină depozite importante de bani la ueno, în pofida legăturilor sale financiare cu grupul care deţinea banca. Fostul preşedinte a fost acţionar al companiei holding a instituţiei până în martie 2025 şi a respins acuzaţiile, afirmând anterior că problemele băncii ţin de domeniul reglementării financiare.

În acelaşi dosar este vizat şi fostul guvernator al băncii centrale, Carlos Carvallo. Acesta a fost pus sub acuzare pentru abuz de încredere, producerea de documente publice false şi administrare în interes personal, procurorii solicitând şi în cazul său arestarea preventivă.

Scandalul a dus la înlăturarea lui Santiago Peña din funcţia de preşedinte. Vicepreşedintele Pedro Alliana a depus jurământul vineri şi urmează să ducă la capăt mandatul prezidenţial până în august 2028.

Prăbuşirea ueno a provocat dificultăţi pentru milioane de clienţi care nu au mai putut accesa conturile şi economiile deţinute în cadrul instituţiei. Situaţia a generat proteste în capitala Asunción şi a atras în anchetă mai mulţi oficiali de rang înalt şi foşti reprezentanţi ai băncii.

Potrivit Reuters, autorităţile de reglementare încearcă să limiteze efectele asupra întregului sistem financiar şi să recâştige încrederea deponenţilor. Miza nu este doar recuperarea banilor clienţilor, ci şi evitarea extinderii neîncrederii către alte instituţii financiare.

Criza apare într-un moment în care Paraguayul înregistrează performanţe economice solide la nivel regional. Potrivit datelor Băncii Mondiale, ţara avea în 2025 o populaţie de aproximativ 7 milioane de locuitori şi un produs intern brut de 49,28 miliarde de dolari.

PIB-ul a crescut cu 6,6% în 2025, unul dintre cele mai bune ritmuri economice din regiune. PIB-ul pe cap de locuitor a fost de aproximativ 7.027 de dolari, conform aceleiaşi surse.

Fondul Monetar Internaţional estimează că economia Paraguayului va continua să crească şi în 2026, cu un avans real al PIB de 4,4%. Instituţia a evidenţiat contribuţia serviciilor, industriei prelucrătoare, agriculturii, construcţiilor şi distribuţiei de energie la evoluţia economiei.

Paraguayul are o economie puternic legată de resursele naturale şi de exporturile agricole. Ţara este un important exportator de soia şi carne de vită şi beneficiază de o capacitate semnificativă de producere a energiei hidroenergetice, inclusiv prin marile hidrocentrale dezvoltate împreună cu Brazilia şi Argentina.

Potrivit Băncii Mondiale, stabilitatea macroeconomică şi creşterea investiţiilor au susţinut performanţa economiei în ultimii ani. În iulie 2024, Moody's a acordat Paraguayului statutul de investment grade, iar S&P a urmat cu o decizie similară în decembrie 2025.

Deşi indicatorii macroeconomici arată o economie în creştere, criza provocată de ueno scoate în evidenţă vulnerabilităţi care nu pot fi surprinse doar prin evoluţia PIB-ului: calitatea supravegherii financiare, independenţa instituţiilor şi transparenţa relaţiilor dintre mediul politic şi cel de afaceri.

Pentru o ţară care a câştigat recent încrederea agenţiilor internaţionale de rating şi încearcă să atragă investiţii, acuzaţiile privind folosirea influenţei politice în beneficiul unei instituţii financiare pot avea consecinţe asupra percepţiei investitorilor.

Provocarea autorităţilor de la Asunción este acum să gestioneze simultan criza bancară, ancheta penală şi tranziţia politică, fără ca problemele unei instituţii financiare să se transforme într-o criză de încredere la nivelul întregii economii.