Europa riscă să intre într-o perioadă de producţie redusă de energie eoliană şi solară
Europa riscă să intre într-o perioadă prelungită cu producţie redusă de energie solară şi eoliană, pe fondul vremii înnorate şi lipsei vântului. Fenomenul poate duce la creşterea preţurilor şi la o dependenţă mai mare de sursele poluante.
Energia solară, una dintre cele mai rapide şi mai ieftine forme de producere a electricităţii, a contribuit la economisirea a 42,9 miliarde de euro din importurile de gaze ale Uniunii Europene de la începutul războiului din Iran, izbucnit pe 28 februarie.
Însă perioada prelungită cu temperaturi scăzute, cer înnorat şi vânt slab reprezintă o problemă pentru producţia de energie a Europei.
Ce înseamnă fenomenul „dunkelflaute”
„Dunkelflaute”, termen german care se traduce prin „acalmie întunecată”, descrie o perioadă prelungită în care producţia de energie eoliană şi solară este redusă sau aproape inexistentă, din cauza lipsei vântului şi a luminii solare.
Fenomenul apare de obicei în Europa de Nord, între octombrie şi februarie, fiind favorizat de zilele scurte, nebulozitatea accentuată şi ceaţă. Perioada coincide cu o creştere a consumului de energie, deoarece temperaturile scăzute determină o cerere mai mare pentru încălzire.
Episoadele care durează mai multe zile sunt rare, însă, atunci când apar, reţelele electrice europene ajung să depindă mai mult de surse de rezervă costisitoare, precum centralele pe gaze naturale.
Potrivit estimărilor Bloomberg, preţurile energiei electrice pentru ziua următoare în Germania au depăşit 300 de euro pe megawatt-oră joi, 29 octombrie, de aproximativ două ori mai mult decât media lunii octombrie.
În intervalul de vârf al consumului din timpul serii, tarifele au trecut de 500 de euro pe megawatt-oră.
„Abia mai producem energie”: Producţia panourilor solare scade
Gospodăriile care au instalat panouri solare resimt, de asemenea, efectele vremii înnorate.
Un locuitor din Marea Britanie, care are 12 panouri solare cu o capacitate totală de 6,36 kW, a declarat pentru Euronews Earth că, miercuri, 4 noiembrie, sistemul a produs doar 10,90 kWh de energie. Gospodăria a fost nevoită să importe din reţea încă 27,40 kWh.
Joi, 5 noiembrie, când cerul a fost înnorat pe tot parcursul zilei, producţia a scăzut la doar 2,40 kWh, iar cantitatea de energie preluată din reţea a ajuns la 20,60 kWh.
Locuinţa dispune şi de o baterie de stocare cu o capacitate de 11,52 kWh, care se încarcă noaptea, când tariful este mai mic.
„Abia mai producem energie”, a declarat locuitorul, care a dorit să rămână anonim.
„Este extrem de descurajant să vedem că importăm atât de multă energie, după ce am cheltuit mii de lire pe un sistem solar. Cu toate acestea, ştim că panourile vor începe să funcţioneze mai bine când norii se vor risipi”, a adăugat acesta.
Energia hidroelectrică poate compensa scăderea producţiei solare
În Uniunea Europeană, ponderea energiei solare în producţia totală de electricitate a ajuns la 25,4% în iunie, însă în octombrie a scăzut la 13,2%.
Totuşi, panourile solare depind de lumina zilei, nu de căldură, ceea ce înseamnă că pot produce electricitate şi în zilele reci. Potrivit furnizorului britanic Good Energy, sistemele instalate pe locuinţe din Marea Britanie pot genera iarna aproximativ 25-35% din producţia anuală.
Scăderea producţiei solare coincide, de regulă, cu o creştere a producţiei de energie hidroelectrică, care a început să urce în Uniunea Europeană din octombrie anul trecut.
Energia solară contribuie şi la acoperirea cererii suplimentare de electricitate din timpul valurilor de căldură, când utilizarea aparatelor de aer condiţionat şi a ventilatoarelor creşte.
Potrivit grupului de analiză energetică Ember, în timpul valului de căldură de la sfârşitul lunii iunie, cererea zilnică de electricitate a crescut cu până la 28% în Italia, 23% în Ungaria, 14% în Franţa şi 13% în Spania.
În aceeaşi perioadă, producţia zilnică medie de energie solară a fost cu 17% mai mare în Franţa şi Ungaria, cu 5% mai mare în Spania şi a rămas la acelaşi nivel în Italia.
În schimb, sursele de energie care consumă cantităţi mari de apă, precum cărbunele, energia hidroelectrică şi cea nucleară, întâmpină dificultăţi în timpul secetei şi al valurilor de căldură.
În august, Polonia a fost nevoită să reducă producţia centralelor pe cărbune, după ce nivelul fluviului Vistula a scăzut la valori critice. Măsura a eliminat temporar 1,3 GW din sistemul energetic al ţării, o capacitate suficientă pentru alimentarea a peste un milion de gospodării.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










