Investitorii străini au făcut un pas în spate în prima parte a acestui an, în contextul turbulenţelor politice interne, şi şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti, plasamentele lor scăzând în această vară sub 17% din datoria publică, după cum indică datele de la Ministerul Finanţelor.

Vedem că plasamentele străinilor pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, erau în iulie 2026 de doar 16,7%, adică 76 mld. lei (circa 15 mld. euro). Comparativ, la început de 2026 expunerea nerezi­den­ţilor pe titluri de stat româneşti era de 19,5%, iar în 2025 a oscilat între 19 şi 20%, după ce în anul 2024 urcase şi spre 25% şi în anul 2023 depăşise 26% din datoria publică. Astfel, vedem că faţă de acum patru ani pon­derea deţinerilor nerezidenţilor a scăzut cu aproape 10 puncte.

Scăderea deţinerilor de titluri de stat româneşti din portofoliile investitorilor nerezidenţi, adică ieşirile de capital, a antrenat şi episoade de depreciere a leului în faţa euro. Cursul valutar a depăşit în prima parte a anului pragurile de 5,1 şi 5,2 lei/euro, într-un context intern volatil caracterizat prin tensiuni politice prelungite care au amânat timp de aproape şase luni formarea unui nou guvern, frânare a economiei, deficite încă mari (deşi în scădere) şi o inflaţie persistentă.

Iar la situaţia delicată de pe plan intern, s-a adăugat şi climatul extern turbulent, marcat de incertitudini de tot felul şi aversiune la risc, în care investitorii străini tind să îşi retragă capitalurile de pe pieţele emergente şi să se orienteze către active mai sigure.