Economia României, în faţa unui nou test în 2027. Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen: „Nu va fi uşor să reveniţi la creşteri de 4–5%”. Ce arată prognozele prezentate la Viena

Autor: Ioana Matei Postat la 20 noiembrie 2026 12 afişări

Economia României, în faţa unui nou test în 2027. Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen: „Nu va fi uşor să reveniţi la creşteri de 4–5%”. Ce arată prognozele prezentate la Viena

România ar putea încheia anul 2026 cu o contracţie economică de 0,2%, urmată de o creştere de 1,5% în 2027 şi de 2,7% în 2028, potrivit prognozelor Raiffeisen Research prezentate la Viena de Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen Bank International. Economistul consideră că România traversează o perioadă de ajustare fiscală dificilă, iar revenirea la ritmurile de creştere de 4–5% din trecut nu va fi uşoară. Principalul test pentru anul viitor va fi continuarea consolidării bugetare într-o economie care creşte lent.

România se află într-o etapă de ajustare economică determinată de deteriorarea finanţelor publice, după mai mulţi ani în care consumul a reprezentat unul dintre principalele motoare de creştere. Într-o prezentare susţinută la Viena, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen Bank International şi coordonatorul Raiffeisen Research, a explicat că România trebuie să treacă la un model economic mai puţin dependent de consumul alimentat prin deficite bugetare.

Întrebat de BUSINESS Magazin care este cel mai mare risc economic pentru România în 2027, economistul a indicat dificultatea continuării ajustării sectorului public, în condiţiile unei creşteri economice reduse.

Deuber a avertizat că revenirea volatilităţii politice şi a politicilor fiscale inflaţioniste ar putea amplifica presiunea asupra ratingului de ţară.

Provocarea este cu atât mai mare cu cât România a înregistrat în ultimele două decenii o convergenţă economică importantă, dar dezechilibrele acumulate au devenit tot mai greu de susţinut.

Potrivit datelor Raiffeisen Research, PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la aproximativ 42% din media Uniunii Europene în 2000 la aproape 77% în 2025. Avansul de 35 de puncte procentuale plasează România pe locul al doilea în comparaţia economiilor central şi sud-est europene analizate, după Polonia, care a recuperat aproximativ 39 de puncte procentuale.

Performanţa economică a fost însă însoţită de o volatilitate macroeconomică ridicată.

În prezentarea sa, Deuber a descris situaţia României drept o perioadă de ajustare economică neobişnuită, provocată de deteriorarea structurală a poziţiei fiscale, dar care are precedente în evoluţia economiei româneşti de la începutul anilor 2010.

De la ritmuri de 4–5% la o creştere potenţială de 2,5–3%

Prognoza Raiffeisen Research indică o scădere de 0,2% a PIB-ului real în 2026, urmată de o revenire de 1,5% în 2027 şi de 2,7% în 2028.

Dincolo de evoluţia pe termen scurt, banca anticipează o posibilă schimbare a ritmului de creştere pe care economia românească îl poate susţine pe termen mai lung.

În locul avansurilor de 4–5% înregistrate în trecut, scenariul prezentat de Deuber indică perspectiva unei creşteri de aproximativ 2,5–3%.

„Nu va fi uşor să reveniţi la ritmuri de creştere de 4–5%”, a spus economistul în discuţia cu jurnaliştii.

El a făcut o comparaţie şi cu ajustarea de după criza financiară globală, subliniind că actuala perioadă nu implică aceleaşi presiuni asupra sectorului bancar.

„Ritmurile de creştere nu sunt la fel de negative ca după criza financiară globală”, a explicat Deuber.

Spre deosebire de perioada respectivă, când dezechilibrele din sectorul bancar au impus restructurări rapide, actuala corecţie este determinată în principal de nevoia ajustării finanţelor publice.

Economistul consideră că România are în continuare timp să gestioneze acest proces, dacă menţine o traiectorie credibilă.

„Dacă vă aflaţi pe o traiectorie credibilă, pieţele vor tolera acest lucru”, a afirmat Deuber.

Deficitul bugetar, una dintre principalele vulnerabilităţi ale economiei

Una dintre diferenţele importante dintre România şi economiile central-europene se regăseşte în politica fiscală.

Analiza Raiffeisen arată că România a avut, în perioada analizată, un deficit bugetar mediu de 5,9% din PIB, comparativ cu 3,9% în grupul economiilor central-europene.

Pentru 2026, banca estimează un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB, care ar urma să se reducă la 5,7% în 2027 şi la 5% în 2028.

Datoria publică este, de asemenea, pe o traiectorie ascendentă. Potrivit prognozelor prezentate la Viena, aceasta ar putea creşte de la aproximativ 58,9% din PIB în 2025 la 62,1% în 2026, 64,3% în 2027 şi 65,7% în 2028.

Pentru economistul-şef al Raiffeisen, una dintre problemele importante nu este doar nivelul datoriei publice, ci costul refinanţării acesteia.

Pe măsură ce România se apropie de nivelurile de îndatorare înregistrate în alte economii central-europene, accesul la finanţare şi încrederea investitorilor devin tot mai importante.

Întrebat despre posibilitatea pierderii calificativului recomandat investiţiilor, Deuber a apreciat că impactul imediat asupra pieţelor externe ar putea fi relativ modest, deoarece o parte din riscul retrogradării este deja reflectată în preţurile instrumentelor financiare româneşti.

Totuşi, o eventuală retrogradare ar putea determina anumite categorii de fonduri să îşi reducă expunerea la România.

Consumul nu mai poate susţine singur convergenţa. Investiţiile devin esenţiale

O altă temă centrală a prezentării a fost schimbarea modelului de creştere economică.

Deuber a explicat că economiile central-europene au reuşit să transforme investiţiile companiilor locale şi străine în capacităţi de producţie şi export, în timp ce România s-a bazat într-o măsură mai mare pe consum.

„Europa Centrală a reuşit să transforme investiţiile interne, realizate fie de companii locale, fie de companii străine, în capacitate de export”, a arătat economistul.

În cazul României, creşterea puterii de cumpărare a populaţiei a depăşit, în anumite perioade, capacitatea producţiei interne de a răspunde cererii, ceea ce a susţinut importurile şi a contribuit la dezechilibrele externe.

Datele Raiffeisen arată că deficitul de cont curent al României a ajuns la 7,4% din PIB în 2025, iar prognoza indică o reducere graduală, până la aproximativ 5,8% în 2028.

În acelaşi timp, consolidarea fiscală afectează consumul privat, în timp ce investiţiile beneficiază de intrările de fonduri europene.

Raiffeisen estimează că investiţiile fixe brute ar putea creşte cu 6,5% în 2026, dar ritmul ar urma să încetinească la doar 0,5% în 2027, înainte de o revenire de 3% în 2028.

Economistul a atras atenţia că impulsul oferit de investiţiile publice şi de fondurile europene ar putea fi mai redus anul viitor.

 

 

 

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.