Serbia trece prin momente istorice. După ani în care Aleksandar Vučić a condus ţara, mai întâi ca premier, apoi ca preşedinte, liderul de la Belgrad şi-a anunţat demisia în septembrie, iar la alegerile parlamentare de duminică, 25 octombrie, a câştigat Lista studenţilor, platforma născută din mişcarea de protest.

Dincolo de politică, cifrele arată cât de repede a recuperat terenul cea mai mare economie din Balcanii de Vest.

România vs. Serbia, în cifre

Salariul mediu net din Serbia a urcat cu peste 180% din 2012, de la 366 de euro pe lună. PIB-ul per capita era atunci de doar 4.870 de euro.

Bilanţul economic al lui Vučić

La anunţarea demisiei, Vučić a spus că, în anii în care a condus ţara, au fost construite peste 300 de fabrici. Deşi Serbia a pierdut 500.000 de cetăţeni din 2012, numărul persoanelor cu loc de muncă formal a crescut tot cu 500.000. Şomajul a scăzut de la aproape 26% în 2012 (54% în rândul tinerilor) la 7% în această vară, iar datoria publică de la 77% la 43% din PIB.

Serbia a atras între 2007 şi 2025 investiţii străine directe de 55 de miliarde de euro, cu un vârf de 5,2 miliarde în 2024. La numărul de proiecte conduce Germania, cu peste 14%, dar la valoare conduce China, cu peste 20%. Serbia este un concurent direct al României şi Ungariei pentru atragerea investiţiilor străine.

Protestele care au dus la căderea regimului au pornit de la prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024, soldată cu 16 morţi. Gara era renovată de o companie din China.