♦ În industria IT au apărut două concepte care descriu tot mai bine modul în care inteligenţa artificială schimbă programarea: „vibe coding” şi „vibe slop”.

„Vibe coding-ul” poate fi definit ca o modalitate simplificată de a folosi inteligenţa artificială pentru a genera coduri, în loc să le scrii tu însuţi manual, potrivit definiţiei date de IBM, o companie multinaţională americană din domeniul IT.

Tot mai mulţi tineri aleg să se reprofileze spre programare după facultate, chiar dacă au studiat în alte domenii. Mulţi învaţă singuri acasă, urmează cursuri sau folosesc AI prin „vibe coding”, iar unii ajung să câştige peste 10.000 de lei pe lună.  Practic, tinerii îi descriu unui instrument de AI problema pe care vor să o rezolve, iar aceasta generează codul necesar, economisind astfel timp şi făcând procesul de dezvoltare mai accesibil.

AI-ul îi ghidează pas cu pas, chiar dacă nu au experienţă în programare, iar treptat abordează proiecte mai complexe.

Pe de altă parte, fenomenul „vibe slop” atrage atenţia asupra riscului de a produce tot mai mult cod de slabă calitate cu ajutorul AI.

„La nivel individual, jocul e practic încheiat: aproape orice developer intră zilnic în contact cu AI, fie că vorbim de autocomplete, generare de funcţii sau suport la review.

Un studiu recent al Stack Overflow arată că 84% dintre dezvoltatori folosesc sau intenţionează să folosească AI în generarea de cod, faţă de 76% anul trecut. Acesta nu mai e un diferenţiator, e o normalitate”, spune pentru ZF Gen Z Voicu Oprean, CEO şi fondator al AROBS Transilvania Software, o companie antreprenorială românească de tehnologie.

Voicu Oprean, CEO şi fondator al AROBS Transilvania Software: „Cel mai periculos reflex pe care îl văd în piaţă e «nu mai angajăm juniori, că face AI-ul». E o eroare strategică. Juniorii de azi sunt seniorii care, peste cinci ani, vor valida ce generează AI. Dacă întrerupi acest pipeline, în câţiva ani te trezeşti fără competenţa umană necesară pentru a verifica maşina”

În opinia sa, utilizarea inteligenţei artificiale în dezvoltarea software implică două riscuri principale: modelele pot genera cod care conţine vulnerabilităţi deja cunoscute, iar folosirea lor fără reguli clare poate slăbi practicile de dezvoltare care asigură securitatea aplicaţiilor. Totuşi, spune el, dacă codul generat de AI este verificat, testat şi revizuit la fel ca orice alt cod, riscurile pot fi reduse considerabil.

„Un model generează cod care «arată corect» şi rulează, însă nu are contextul complet al arhitecturii, nu ştie ce date sensibile atinge şi nu cântăreşte implicaţiile de securitate ale unei decizii aparent minore. Fără disciplină, aduni vulnerabilităţi subtile, dependenţe nesigure, gestionare greşită a secretelor, validare insuficientă a inputului, şi le aduni la scară, pentru că viteza de generare a explodat, dar viteza de verificare nu ţine automat pasul.”

Pe termen lung, acesta vede trei direcţii principale: accelerarea dezvoltării software cu ajutorul AI, riscul unui deficit de competenţe dacă organizaţiile nu continuă să investească în formarea dezvoltatorilor şi avantajul competitiv al companiilor care vor reuşi să combine inteligenţa artificială cu expertiza umană.

„Adevărata competiţie se joacă la nivelul următor: câte companii au integrat AI-ul în tot ciclul de dezvoltare, de la viziune şi discovery, prin PoC şi MVP, până la dezvoltare agentică pe cod custom, cu procese, guardrails şi metrici clare. Şi aici cifrele spun altceva. McKinsey arăta, la finalul anului trecut, că, deşi peste 80% dintre companii raportează că folosesc AI, doar în jur de 30% au trecut la o implementare efectivă în dezvoltarea software”, a mai adăugat Voicu Oprean pentru ZF Gen Z.