Autoritatea naţională de reglementare în domeniul concurenţei are câştig de cauză în primul litigiu în care judecătorii s-au pronunţat, din seria de zece procese prin care băncile participante la stabilirea ROBOR au cerut instanţei să suspende executarea deciziei Consiliului Concurenţei prin care au fost amendate cu peste 700 de milioane de euro până la finalizarea tuturor căilor de recurs în justiţie, potrivit surselor Mediafax apropiate procesului.

Este vorba de litigiu deschis de CEC Bank, al doilea în ordinea termenului de judecată, dar primul în care judecătorii sau pronunţat.

Primul proces, deschis de BRD – Groupe Société Générale, rămăsese în pronunţare pentru miercuri, 5 noiembrie, dar care s-a amânat cu săptămâni.

Procesele intentate de bănci au debutat miercuri, cu BRD, şi continuă joi, cu CEC Bank, pronunţările instanţelor privind suspendarea executării deciziei Consiliului Concurenţei fiind aşteptate săptămânile următoare, după cum declarase Bogdan Chiriţoiu, în exclusivitate pentru Mediafax săptămâna trecută.

Potrivit procedurii, aşa cum a explicat şeful Consiliului Concurenţei, în cazul în care instanţa hotărăşte să respingă suspendarea deciziei, băncile au la dispoziţie o lună pentru a vira cuantumul amenzii aplicate.

Traseul deciziei

Decizia Plenului Consiliului Concurenţei de amendare a băncilor a fost primită la finalul lunii septembrie, în termenul maxim de patru luni pe care l-au avut responsabilii autorităţii dispoziţie pentru a o redacta.

Unele din cele zece bănci vizate de decizia de sancţionare au anunţat public că o resping şi o vor contesta.

Plenul Consiliului Concurenţei a decis, aşa acum a anunţat pe 7 iunie, sancţionare a zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituţiei, pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au urmărit cotaţiile şi, chiar dacă nu au avut o înţelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă privind decizia Plenului.

Amenzile aplicate celor zece bănci:

Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti: 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

Ce a urmărit investigaţia

Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE, potrivit oficialilor Consiliului.

Inspecţiile Consiliului Concurenţei s-au derulat în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID).

Astfel, investigaţia a vizat activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară desfăşurată în cadrul procedurii de fixing, precum şi cea desfăşurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea şi plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBOR/ROBID la nivel naţional.

ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare ce influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entităţi ale statului, precum autorităţi publice locale), dar şi calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC.