Conferinţa istorică de la Shenzhen: Donald Trump, Xi Jinping şi Vladimir Putin vor cu toţii pace
Preşedintele SUA, Donald Trump, a plecat primul de la discuţiile din spatele uşilor închise pe care le-a avut ieri la Shenzhen cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a plecat primul de la discuţiile din spatele uşilor închise pe care le-a avut ieri la Shenzhen cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
La televizor, publicul a putut vedea un om vizibil obosit. Discuţiile trilaterale au durat aproape o oră şi jumătate, mult mai mult decât s-a stabilit iniţial.
Trump n-a stat să vorbească cu jurnaliştii. S-a urcat în maşină şi convoiul oficial impunător a plecat, în noapte, spre aeroport pentru a-l aduce pe preşedinte acasă, lăsând în urmă întrebări fără răspuns şi speculaţii. Ceva n-a mers bine?
Minute mai târziu a plecat şi Vladimir Putin. După toate aparenţele, a avut suficient timp pentru o întrevedere între patru ochi, plus traducători, cu Xi. Şi Trump a discutat, pe rând, în întâlniri separate mai întâi cu Putin, apoi cu Xi.
Aşa s-a încheiat ceea ce este descris ca summitul istoric dintre liderii celor mai mari puteri nucleare ale lumii, SUA, Rusia şi China. Mai târziu, presa de stat chineză a publicat ceea ce a numit o „Declaraţie de pace a liderilor Chinei, Rusiei şi SUA”.
În presa occidentală s-a tot spus că o astfel de întâlnire nu poate fi decât un spectacol, ceva simbolic, unde nu se obţin rezultate concrete.
Oficialii chinezi au declarat că summitul contează pentru China deoarece acolo Xi a căutat obţinerea unor relaţii stabile, predictibile, cu puteri globale principale, mai ales cu rivalul SUA.
La acest summit, care a avut şi parte cât se poate de publică, fiecare a văzut ce a vrut să vadă.
Un Putin mic şi izolat sau, din contră, un lider rus independent care-şi are locul printre marii lideri ai lumii. Simbolistică pro-ucraineană folosită de gazdele chineze. O alianţă tripartită, din care face parte şi Rusia, într-o lume în care ordinea se schimbă.
Un Trump obosit, prea prietenos cu Putin şi respectuos cu Xi. O delegaţie americană cu ironii subtile la adresa colegilor ruşi.
Şi un priceput maestru de ceremonii, mediator, apărător al ordinii mondiale bazate pe reguli, Xi, care a arătat cu îndrăzneală lumii cum vede el lumea.
Desigur, la acest nivel subtilităţile şi simbolistica nu pot fi ignorate. În primele discuţii trilaterale cu Xi şi Putin din istorie, Trump a anunţat o nouă direcţie pentru politica externă a SUA, cea mai mare putere economică şi militară a lumii.
El a subliniat importanţa dialogului direct. Agenda a inclus dezarmarea nucleară şi sfârşitul războiului din Ucraina. Şi Putin şi Xi au făcut aluzie la cel de-a Doilea Război Mondial, din care Rusia şi SUA au ieşit învingătoare. Xi a lăudat China, Rusia şi SUA ca „forţele antifasciste principale” care, colaborând, au câştigat „pacea şi liniştea pentru întreaga lume”.
Ar putea fi importantă ordinea în care liderul chinez a enumerat ţările. La fel de importantă ar putea fi folosirea termenului „antifascist” deoarece Rusia a invadat Ucraina pentru a o „denazifica”. Referitor la dezarmarea nucleară, Trump nu a lăsat niciun dubiu: Iran nu trebuie lăsat să-şi dezvolte arme nucleare.
Programul nuclear iranian este motivul pentru care SUA au atacat această ţară, provocând o nouă criză energetică. Xi a cerut interzicerea şi distrugerea armelor nucleare pentru „construirea unei lumi fără arme nucleare”. „Un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie pornit. Trebuie făcut orice efort pentru prevenirea lui”, a spus el.
În prezent, în legătură cu armele nucleare, teama cea mai mare este că Rusia le-ar putea folosi în Ucraina, dar şi că tensiunile din Pacific, cu China ameninţând Taiwanul, pot crea un risc nuclear.
Xi le-a transmis lui Putin şi lui Trump, în faţa întregii lumi, că „marile puteri nu trebuie să încalce liniile roşii ale celorlalte în chestiuni sensibile”.
Că liderii ar trebui „să îşi respecte reciproc suveranitatea, integritatea territorială şi interesele fundamentale”. Că SUA ar trebui să facă „lucrul corect” în privinţa Taiwanului, pentru a evita regresul major în relaţiile sino-americane. China vrea Taiwanul pentru ea. Cel mai puternic susţinător al suveranităţii insulei sunt SUA.
De asemenea, pentru a înţelege ce înseamnă aceste declaraţii despre armele nucleare, trebuie spus că SUA şi Rusia au mii de focoase, în timp ce China are doar 600.
Cu SUA într-un război scăpat de sub control cu Iranul, după o incursiune mult mai scurtă dar reuşită în Venezuela, cu Rusia încercând de mai bine de patru ani să invadeze o Ucraină pe care credea că o poate ocupa în trei luni şi cu China încordându-şi muşchii în Marea Chinei de Sud, Xi a descris discuţiile cu Trump şi Putin ca o încercare de „a promova pacea în lume”.
Preşedintele chinez, în declaraţiile sale, nu a menţionat Ucraina şi nu a făcut referiri la Iran. Dar a vorbit clar despre Taiwan.
Însă summitul a adus şi un angajament concret, iar acesta reiese din declaraţia de pace publicată după încheierea discuţiilor: cele trei ţări intenţionează să majoreze producţia şi oferta de produse rafinate din petrol spre beneficiul tuturor naţiunilor.
De câteva luni, Ucraina răspunde agresiunilor Rusiei atacând cu drone şi rachete instalaţiile petroliere şi rafinăriile ruseşti, aflate chiar şi la mii de kilometric distanţă de front. În aceste condiţii, Rusia a ajuns să importe cantităţi record de carburant. De aceea, angajamentul tripartit ajută Rusia.
Ce prevede declaraţia de pace comună a lui Trump, Xi şi Putin emisă după summitul istoric al acestor lideri
1. În calitate de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, China, Rusia şi SUA s-au angajat să promoveze reforma ONU, astfel încât aceasta să poată răspunde mai eficient provocărilor globale şi să îşi îndeplinească misiunea fundamentală de a menţine pacea şi securitatea internaţională.
2. Cele trei ţări intenţionează să crească producţia şi aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, în beneficiul tuturor naţiunilor. Acestea au reafirmat importanţa fluxurilor energetice stabile.
3. Cei trei şefi de stat au recunoscut că principiul consimţământului statului şi respectarea imunităţii oficialilor de stat sunt de o importanţă capitală şi au convenit că Curtea Penală Internaţională şi alte organisme similare nu trebuie să abuze de jurisdicţia lor.
4. Cei trei şefi de stat au reafirmat că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată. Cele trei ţări se vor angaja într-un dialog privind reducerea riscurilor nucleare şi prevenirea proliferării nucleare.

Câteva lucruri despre oraşul Shenzhen, lăudat de Xi şi Trump
► Shenzhen, oraşul gazdă a summitului APEC, are cel mai mare număr de miliardari din întreaga Chină: 132 - cu 47 mai mulţi faţă de anul trecut, potrivit „Hurun China Rich List”, un clasament anual întocmit de o companie privată cu sediul la Shanghai. Shanghai s-a situat pe locul al doilea, fiind urmat de Beijing.
► Cunoscut drept Silicon Valley al Chinei, Shenzhen găzduieşte unele dintre cele mai importante nume din sectorul tehnologic chinez, printre care gigantul în telecomunicaţii Huawei, conglomeratul de internet Tencent, producătorul de drone DJI şi producătorul de vehicule electrice BYD.
► Succesul acestor companii a dus la o creştere spectaculoasă a averilor în Shenzhen, un oraş cu 18 milioane de locuitori. În prezent, acesta ocupă locul al doilea în lume ca număr de miliardari, după New York - care, conform Hurun, are 146 de miliardari - deşi, în trecut, Shenzhen a depăşit oraşul american.
Desant de business american la Shenzhen
► Pe lângă grupul de şefi de state sau de guverne veniţi la Shenzhen pentru conferinţa APEC - Cooperarea Economică Asia-Pacific -, la discuţii au asistat sute de lideri din mediul de afaceri, printre aceştia numărându-se directori de la BYD şi Baidu, dar şi de la Boeing şi Google.
► La eveniment au participat şi Elon Musk, de la Tesla şi Space X, alături de directorii executivi ai Visa, Mastercard şi Deloitte. Musk s-a făcut remarcat prin declaraţia că Tesla va majora producţia de maşini electrice în China. Compania are o gigafactory, o fabrică de baterii de mari dimensiuni, chiar la Shenzhen.
► În ciuda prezenţei unor nume sonore, publicaţia japoneză Nikkei Asia a relatat că numărul directorilor executivi americani de rang înalt veniţi la conferinţă pare „relativ mic” comparativ cu anii precedenţi. Publicaţia citează un oficial care spune că directorilor nu le-au fost comunicate agende clare în prealabil, iar mulţi dintre ei s-au confruntat cu suprapuneri în program.
► Un nume important, prezent anul trecut la conferinţa APEC, organizată atunci în Coreea de Sud, dar care lipseşte de la summitul din acest an este Jensen Huang. Acesta a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Nvidia în urma unui scandal legat de o aventură cu o femeie suspectată de spionaj în favoarea Chinei. Publicaţia South China Morning Post relatează că haosul care a cuprins producătorul de cipuri i-a descurajat pe unii lideri de afaceri americani să participe la summit, aceştia „temându-se să nu fie percepuţi ca fiind apropiaţi de China”.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










