Reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia spun că noul program de guvernare pentru perioada 2026-2028 include peste 20 de măsuri solicitate de mediul de afaceri, printre care eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), predictibilitatea fiscală şi investiţiile în infrastructura energetică, însă atrag atenţia că principala provocare rămâne finanţarea angajamentelor asumate.

Executivul îşi propune reducerea deficitului bugetar, relansarea investiţiilor şi majorarea unor cheltuieli publice, fără să explice clar de unde vor veni resursele necesare pentru punerea în practică a tuturor acestor măsuri.

„Programul de guvernare include măsuri pe care mediul de afaceri le cere de mult timp: predictibilitate fiscală, eliminarea IMCA sau investiţiile în reţelele de energie. Pentru prima oară, avem un ministru dedicat inteligenţei artificiale. Este un semnal important că România începe să trateze această transformare ca pe o prioritate strategică. Ambiţia programului trebuie însă susţinută de resurse şi un calendar clar de implementare. Bugetul pe 2027 şi primele decizii ale Guvernului vor arăta dacă aceste angajamente se transformă în rezultate concrete pentru companii, angajaţi şi servicii publice esenţiale”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Noul Executiv preia mandatul după aproape şase luni de instabilitate politică, într-un context economic dificil, marcat de scăderea activităţii economice şi creşterea costurilor de finanţare ale statului.

Potrivit datelor prezentate în programul de guvernare şi citate de Concordia, PIB-ul României a scăzut cu 0,6% în primul semestru din 2026, în timp ce producţia industrială s-a redus cu 3,7% în primele şapte luni ale anului. În plus, între mai 2025 şi iunie 2026, economia a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% în industrie.

În acelaşi timp, datoria publică a depăşit 60% din PIB, iar cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26,7% în primele opt luni ale anului, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului.

Reprezentanţii Concordia atrag atenţia şi asupra nevoii de finanţare a sistemelor de educaţie şi sănătate, pentru care solicită o rectificare bugetară cât mai rapidă.

Printre cele mai importante măsuri incluse în programul de guvernare se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, o solicitare susţinută de mediul de afaceri.

Potrivit estimărilor Concordia, eliminarea acestei taxe ar lăsa în companii între 1,75 şi 2 miliarde de lei, bani care ar putea fi folosiţi pentru investiţii şi susţinerea activităţii economice. Confederaţia consideră că efectele măsurii s-ar putea resimţi şi în rândul companiilor mici şi mijlocii, nu doar al celor vizate direct de impozit.

O altă măsură preluată de Guvern din propunerile mediului de afaceri vizează predictibilitatea fiscală, prin introducerea unui termen de cel puţin şase luni între anunţarea şi aplicarea modificărilor fiscale care afectează companiile.

Programul mai prevede reforma ANAF, digitalizarea administraţiei şi reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme, precum şi scurtarea cu 30% a termenelor de autorizare.

În sectorul energetic, documentul include investiţii în dezvoltarea reţelelor, cu 117 lucrări planificate pentru perioada 2026-2035, dar şi introducerea tarifului binom.

În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, Guvernul propune majorarea cu un miliard de euro a capitalului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi dezvoltarea unor noi instrumente de finanţare. Totodată, programul conţine măsuri dedicate industriei auto şi industriei mobilei, două sectoare importante pentru producţia industrială şi exporturile României.

Dincolo de măsurile deja incluse în program, reprezentanţii Concordia solicită Executivului să prezinte un calendar clar de implementare, cu termene, responsabili şi alocări bugetare realiste pentru fiecare dintre principalele reforme asumate.

O prioritate este elaborarea bugetului pentru 2027, care ar trebui să arate cât vor costa şi din ce surse vor fi finanţate angajamentele privind pensiile, salarizarea angajaţilor din sectorul public şi cheltuielile de apărare.

Confederaţia solicită, de asemenea, continuarea măsurilor de simplificare a relaţiei dintre companii şi instituţiile statului, reducerea birocraţiei şi asigurarea unui cadru fiscal şi legislativ predictibil.

Pe lista priorităţilor care necesită măsuri suplimentare se află şi transporturile rutiere şi industria IT, două dintre principalele sectoare exportatoare de servicii ale economiei româneşti.

În transporturi, Concordia cere modificări ale sistemului TollRO, inclusiv extinderea posibilităţii de plată prin distribuitorii autorizaţi de roviniete şi eliminarea tarifelor disproporţionate. Pentru sectorul IT, organizaţia solicită stimularea investiţiilor în inovare şi dezvoltarea competenţelor în domeniul inteligenţei artificiale.

O altă prioritate este completarea programului cu măsuri pentru piaţa muncii, inclusiv mecanisme care să sprijine flexibilitatea muncii.

La nivel european, Concordia susţine că România trebuie să aibă o poziţie mai puternică în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, politica industrială, securitatea economică, energia şi piaţa unică. În acest sens, organizaţia solicită o coordonare mai bună între instituţiile statului şi consultarea din timp a partenerilor sociali.

Reprezentanţii mediului de afaceri cer şi implicarea companiilor în elaborarea Strategiei Naţionale de Competitivitate, precum şi un acord politic pe termen lung privind principalele priorităţi economice ale României.