Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), instituţia care implementează, între altele, Platforma Naţională de Interoperabilitate şi care funcţionează în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a rămas fără preşedinte şi cu un singur vicepreşedinte. Cătălin Giulescu a fost eliberat din funcţie la cerere, după şase luni la conducerea instituţiei. Cererea lui a fost înregistrată pe 20 octombrie, ziua în care Guvernul Niculescu a adoptat prima ordonanţă de urgenţă şi în care a plecat, tot la cerere, vicepreşedintele Andrei Niculae.

„Având în vedere cererea domnului Aurel-Cătălin Giulescu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/11.369 din 20 octombrie 2026, (...) domnul Aurel-Cătălin Giulescu se eliberează, la cerere, din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii pentru Digitalizarea României”, se arată în decizia premierului Luca Niculescu, publicată în Monitorul Oficial pe 30 octombrie.

La conducerea ADR au rămas vicepreşedinta Maria-Alexandra Chivu, numită în august 2023, şi secretarul general Dragoş-Cosmin Niculescu, desemnat în februarie 2023 să exercite cu caracter temporar această funcţie publică, potrivit deciziilor prim-ministrului publicate în Monitorul Oficial.

Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai ADR sunt numiţi şi eliberaţi prin decizie a prim-ministrului. Până la 1 noiembrie, în Monitorul Oficial nu fusese publicată nicio decizie privind exercitarea atribuţiilor preşedintelui ADR. O astfel de decizie a mai fost emisă în 2021, iar aplicarea ei a încetat în ianuarie 2022, când premierul de atunci, Nicolae Ciucă, l-a numit preşedinte pe Dragoş-Cristian Vlad.

„A ajuns în M.O. demisia lui Cătălin Giulescu de la conducerea Autorităţii pentru Digitalizarea României. Astfel devine îngrijorătoare situaţia la zi şi presantă necesitatea stabilirii unei direcţii ferme şi credibile pentru instituţie”, a comentat situaţia Andrei Nicoară, expert în e-guvernare.

Ce prevede ordonanţa şi ce promitea programul de guvernare

Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2026, adoptată şi publicată în Monitorul Oficial pe 20 octombrie, a înfiinţat în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului funcţia de ministru delegat pentru digitalizare şi inteligenţă artificială. Ministrul delegat îşi desfăşoară activitatea în coordonarea ministrului economiei.

Ministerul este condus de Daniel-Cătălin Zamfir, iar ministru delegat a devenit Bogdan Dumitru, fost director de tehnologie al Bitdefender. „Autoritatea pentru Digitalizarea României, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, se află în coordonarea ministrului delegat pentru digitalizare şi inteligenţă artificială”, prevede ordonanţa. Delimitarea atribuţiilor ministrului delegat faţă de cele ale ministrului de resort urmează să fie stabilită prin hotărâri de Guvern, ale căror proiecte trebuie propuse în 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei.

Programul de guvernare votat de Parlament prevedea o cu totul altă organizare: „Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) trece în Aparatul de lucru al Guvernului, direct în subordinea prim-ministrului, ca centru unic de decizie pentru proiectele digitale ale administraţiei centrale”. Potrivit aceluiaşi document, preşedintele ADR ar fi urmat să devină director pentru tehnologia informaţiei al Guvernului (Government Chief Information Officer, GCIO), „selectat competitiv, cu mandat multianual şi obiective publice”, iar centrul unic ar fi urmat să emită un aviz de conformitate obligatoriu pentru orice proiect digital al administraţiei centrale, indiferent de modul în care este finanţat.

Bogdan Dumitru a susţinut acelaşi model la audierile din comisiile parlamentare, în calitate de candidat pentru funcţia de ministru delegat. „Autoritatea pentru Digitalizarea României se va muta la prim-ministru. Preşedintele Autorităţii va fi desemnat prin concurs”, a declarat el. Ordonanţa nu prevede însă nici mutarea ADR la premier, nici selecţia prin concurs a preşedintelui.

Andrei Nicoară a apreciat că plecările de la conducere ţin de „o situaţie standard pentru o tranziţie între două guvernări de culori diferite, suportabilă pe termen scurt”, dar că la ADR situaţia este „mult mai sensibilă”. Primul motiv invocat de el a fost că programul de guvernare „este deja abandonat” în acest domeniu. Al doilea a vizat mandatul celui care va conduce instituţia: „Nu este clară sursa mandatului de dat celui care va conduce, prin delegare, ADR. Coordonarea instituţiei pare împărţită între ministrul Zamfir şi ministrul delegat Dumitru - o construcţie instituţională nouă, atipică, pentru care nu există precedente.”

Cum se vede situaţia de la ANIS: Un ministru delegat care lucrează în coordonarea altui ministru, cu bugetul asigurat prin ministerul acestuia şi cu atribuţii încă nedefinite, nu are, prin construcţie, autoritatea de a impune decizii obligatorii celorlalte ministere

România a avut în ultimii ani pentru digitalizare aproximativ 4,5 miliarde de euro prin PNRR şi circa 3,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune, potrivit datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Cu toate acestea, doar 28,7% dintre companii integrează tehnologii avansate precum cloud, inteligenţă artificială sau analiza datelor, conform indicelui european al economiei şi societăţii digitale (DESI 2026), citat de ANIS. Problema „începe să semene mai puţin cu una de resurse şi mai mult cu una de execuţie”, a scris Corina Vasile, directorul executiv al ANIS, într-un articol de opinie publicat pe 22 octombrie în ZF.
Şi ANIS a semnalat, prin vocea Corinei Vasile, faptul că structura din ordonanţă nu oferă coordonatorul digitalizării pe care îl prevedea programul. „Un ministru delegat care lucrează în coordonarea altui ministru, cu bugetul asigurat prin ministerul acestuia şi cu atribuţii încă nedefinite, nu are, prin construcţie, autoritatea de a impune decizii obligatorii celorlalte ministere. Exact aceasta era problema pe care modelul din program voia să o rezolve: coordonarea digitalizării de deasupra ministerelor, nu din interiorul unuia dintre ele”, a explicat Corina Vasile.

Potrivit asociaţiei, hotărârile de Guvern prevăzute de ordonanţă pot reconcilia cele două modele, de exemplu printr-un comitet interministerial pentru digitalizare condus de premier, cu ministrul delegat în rol de coordonator operativ şi cu un aviz obligatoriu al ADR pentru orice proiect digital al administraţiei centrale. Ele pot însă şi să consfinţească o arhitectură în care digitalizarea redevine un domeniu sectorial, coordonat dintr-un minister de resort. ANIS a semnalat şi că ordonanţa nu clarifică mecanismul de selecţie a viitorului preşedinte al ADR, durata mandatului, criteriile profesionale şi garanţiile de independenţă. Fără o delimitare clară a atribuţiilor şi a autorităţii executive, „există riscul ca transformarea digitală să devină responsabilitatea tuturor şi, simultan, a nimănui”, a avertizat Corina Vasile.

Doar şase luni la conducerea ADR

Giulescu a fost numit preşedinte al ADR pe 30 aprilie 2026, prin decizie a premierului Ilie Bolojan, în locul lui Dragoş-Cristian Vlad, care conducea instituţia din ianuarie 2022. Înainte, el fusese consilier de stat în aparatul de lucru al viceprim-ministrului Oana Gheorghiu şi director general al Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, unde a coordonat introducerea cărţii electronice de identitate.
Platforma Naţională de Interoperabilitate, prin care instituţiile statului ar urma să facă schimb de date, este un proiect de 164,4 mil. lei, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, care trebuie finalizat până în iulie 2028, potrivit ADR.