Autori: Corina Mîndoiu, Partener, People Advisory Services, EY România
Cătălina Butan, Senior Manager, People Advisory Services, EY România

Modul în care sunt taxate persoanele cu averi mari atrage atenţia atât la nivel european, cât şi naţional. În prim-plan se află nu doar modul de impozitare, ci şi informaţiile de care dispun autorităţile fiscale cu privire la venituri şi active.

Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 dedicat taxării averii analizează mai multe forme de taxare a averii şi experienţa diferitelor state. Astfel, în ultimele trei decenii, averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ şi a devenit mai concentrată în rândul celor aflaţi în partea superioară a distribuţiei averii. În acelaşi timp, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere analizate nu generează venituri fiscale semnificative, în pofida creşterii averii private. Printre factorii identificaţi se numără pragurile ridicate, facilităţile şi scutirile, precum şi regimurile fiscale preferenţiale, care restrâng baza de impozitare. Studiul evidenţiază şi importanţa accesului autorităţilor fiscale la informaţii şi a instrumentelor prin care acestea pot fi utilizate.

Informaţiile privind activele, raportările furnizate de terţi, schimbul automat de informaţii, digitalizarea administraţiilor fiscale şi existenţa unor structuri specializate pentru persoanele cu averi mari sunt asociate cu o mai bună colectare a impozitelor şi cu un control fiscal mai eficient.

Tema se află şi pe agenda Parlamentului European. La 12 octombrie 2026, europarlamentari şi membri ai parlamentelor naţionale au discutat posibile abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari (ultra-high-net-worth individuals). Discuţiile au vizat dificultăţile legate de identificarea şi evaluarea activelor şi a structurilor deţinute în mai multe jurisdicţii, mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenţei fiscale şi implicaţiile asociate taxelor de exit, precum şi necesitatea cooperării internaţionale în materie fiscală. Dezbaterea contribuie la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu privind taxarea acestei categorii de persoane.

În România, persoanele cu averi mari se află deja în atenţia autorităţilor fiscale. În cadrul ANAF funcţionează o structură specializată în verificarea situaţiei fiscale personale, Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), care are în vedere şi persoanele fizice cu avere mare, definite ca persoane rezidente fiscal în România cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro.

Activitatea DGCVPF include atât verificări documentare, care vizează situaţii fiscale punctuale, cât şi verificări ale situaţiei fiscale personale, prin care autorităţile analizează concordanţa dintre veniturile declarate, patrimoniul şi situaţia fiscală a contribuabilului.

Potrivit datelor publicate recent de ANAF, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate date aferente perioadei 2020-2024 pentru identificarea persoanelor cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În acelaşi semestru, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acţiuni de control.

În timp ce dezbaterea europeană privind taxarea marilor averi continuă, studiul Comisiei Europene evidenţiază importanţa nu doar a modului în care sunt concepute taxele, ci şi a accesului autorităţilor fiscale la date relevante şi a capacităţii de a le utiliza. Datele ANAF arată, la rândul lor, cum analiza informaţiilor disponibile contribuie la identificarea persoanelor cu risc de neconformare şi la selectarea cazurilor pentru control. Pentru persoanele cu averi mari, acest context face cu atât mai importante declararea corectă şi integrală a veniturilor, respectarea obligaţiilor fiscale şi păstrarea documentelor relevante privind veniturile, tranzacţiile şi sursele de finanţare.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 57 de miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2026. Reţeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiţii de nivel mondial dedicate antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câştigătorul ediţiei locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: www.ey.com