Liderul ucrainean a declarat pentru Reuters într-un interviu că rezultatul războiului cu Rusia, aflat acum în a şaptea lună, depinde de livrarea rapidă de arme străine către ţara sa.

El a comparat situaţia din zonele recent eliberate din nord-estul ţării „cu telenovela sângeroasă de după Bucea”, oraşul de lângă Kiev, unde a acuzat forţele ruse de comiterea a numeroase crime de război în prima fază a războiului. Moscova a negat acuzaţiile.

„Începând de astăzi, există 450 de morţi, îngropaţi (în regiunea nord-estică Harkov). Dar mai sunt şi altele, înmormântări separate ale multor persoane. Oameni torturaţi. Familii întregi în anumite teritorii”, a declarat Zelenski.

Întrebat dacă există dovezi ale unor crime de război, el a spus: „Toate acestea sunt acolo... Există unele dovezi şi se fac evaluări, ucrainene şi internaţionale, iar acest lucru este foarte important pentru noi, pentru ca lumea să recunoască acest lucru”.

Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la noile acuzaţii ale lui Zelenski.

Rusia neagă în mod regulat că a vizat civili în timpul a ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” în Ucraina şi a declarat în trecut că acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului sunt o campanie de defăimare.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Synhubov, a declarat vineri reporterilor, la unul dintre locurile de înmormântare din oraşul Izium, că unele cadavre exhumate acolo au fost găsite cu mâinile legate la spate.

Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la locul de înmormântare în masă din Izium, care a fost o fortăreaţă a frontului rusesc înainte ca contraofensiva Ucrainei să forţeze forţele sale să fugă.

Interviul de vineri a avut loc în biroul preşedintelui din districtul guvernamental, extrem de bine păzit. Saci de nisip erau îngrămădiţi la ferestrele coridoarelor labirintice şi slab luminate ale clădirii.

O sirenă de raid aerian - folosită pentru a avertiza de pericolul rachetelor care se apropie - a sunat la Kiev cu puţin timp înainte de interviu.

Zelenski, care a vizitat Izium miercuri, şi-a repetat apelul către ţările occidentale şi altele de a intensifica livrările de arme către Ucraina.

„Am dori mai mult ajutor din partea Turciei, am dori mai mult ajutor din partea Coreei de Sud. Mai mult ajutor din partea lumii arabe. Din Asia”, a spus el.

Zelenski a citat, de asemenea, „anumite bariere psihologice” în Germania în ceea ce priveşte furnizarea de echipamente militare din cauza trecutului său nazist, dar a spus că astfel de livrări sunt vitale pentru ca Ucraina să se apere împotriva a ceea ce el a numit „fascismul” rusesc. El a acuzat deseori Berlinul că trage de timp în privinţa furnizării de arme.

El a lăudat contraofensiva rapidă a Ucrainei, dar a minimizat orice sugestie că războiul ar fi intrat într-un fel de final de joc. „Este devreme să vorbim despre un sfârşit al acestui război”, a spus el.

Zelenski a declarat că va susţine ideea redeschiderii exporturilor ruseşti de amoniac prin Ucraina, o iniţiativă propusă de Naţiunile Unite, doar dacă Moscova va restitui Kievului prizonierii de război ucraineni.

Vorbind vineri în Uzbekistan, preşedintele rus Vladimir Putin a respins cu un zâmbet contraofensiva Ucrainei, dar a avertizat că Rusia va răspunde mai energic dacă trupele sale vor fi supuse la presiuni suplimentare.

Zelenski a declarat că a fost convins că livrările de arme străine către Ucraina ar fi scăzut dacă Kievul nu ar fi lansat contraofensiva şi că câştigurile teritoriale vor impresiona alte ţări.

„Cred că acesta este un pas foarte important care a influenţat sau va influenţa deciziile anumitor alte ţări”, a spus el.

Întrebat în cea de-a 205-a zi de război dacă a avut vreodată ocazia să se relaxeze, Zelenski a spus: „Mi-aş dori cu adevărat ca ruşii să se relaxeze”.