Potrivit unor documente pregătitoare consultate de POLITICO, noile reguli nu se vor limita la platforme precum TikTok, Instagram sau Facebook. În sfera viitoarei legislaţii ar urma să intre şi platformele de video-sharing, jocurile online, chatboţii bazaţi pe inteligenţă artificială şi aşa-numiţii „AI companioni”, în timp ce instrumentele educaţionale ar urma să fie exceptate.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Olof Gill a confirmat luni că propunerea va fi prezentată joi.

Una dintre cele mai importante schimbări pregătite de Bruxelles este stabilirea unui prag minim de vârstă valabil în toate cele 27 de state membre, în locul sistemului actual în care guvernele încearcă să introducă reguli diferite.

Nivelul exact al pragului nu este încă public în documentele citate şi textul poate suferi modificări până la prezentarea oficială.

Subiectul a devenit în ultimele luni unul dintre cele mai sensibile dosare digitale din UE. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut Ursulei von der Leyen, într-o scrisoare din 29 august, să susţină o interdicţie a accesului la reţele sociale pentru copiii sub 15 ani, după ce tentativa Franţei de a introduce propriile restricţii a întâmpinat obstacole constituţionale.

La nivel european a fost discutată însă şi o variantă mai graduală. Reuters relata în iulie că experţii consultaţi de Comisie au analizat un sistem în care copiii sub 13 ani ar putea avea doar acces limitat şi supravegheat, restricţiile fiind reduse treptat odată cu vârsta.

Documentele pregătitoare prevăd şi principiul „safe by design”, prin care produsele digitale utilizate de minori trebuie construite încă de la început astfel încât să reducă riscurile pentru copii.

Acest lucru ar putea pune presiune asupra unor funcţionalităţi precum sistemele de recomandare, notificările, redarea automată, mecanismele de menţinere a utilizatorilor pe platformă şi alte elemente considerate susceptibile să creeze comportamente compulsive.

Tema este deja investigată la nivel european. În acest an, autorităţile şi organizaţiile pentru drepturi digitale au intensificat presiunea asupra marilor platforme în legătură cu mecanismele de design considerate adictive.

Noua legislaţie ar urma să includă şi instrumente suplimentare pentru părinţi şi tutori.

Un element important este includerea inteligenţei artificiale.

KIDS Act ar urma să se aplice nu doar reţelelor sociale, ci şi chatboţilor AI şi aplicaţiilor de tip AI companion, servicii concepute pentru a purta conversaţii pe termen lung şi, în unele cazuri, pentru a simula o relaţie personală sau emoţională cu utilizatorul.

Bruxelles-ul încearcă astfel să trateze prin acelaşi cadru o categorie de servicii care s-a extins rapid şi care nu exista la aceeaşi scară atunci când au fost redactate principalele reguli europene pentru platformele digitale.

Instrumentele digitale utilizate exclusiv în scop educaţional ar urma însă să fie exceptate.

Comisia intenţionează să creeze şi o nouă arhitectură de aplicare a legislaţiei, asemănătoare celor introduse prin Digital Services Act (DSA) şi AI Act.

În cazul companiilor şi serviciilor considerate cu risc ridicat, Bruxelles-ul ar putea primi din nou un rol central în supraveghere.

Documentele analizate indică inclusiv posibilitatea introducerii unor taxe de supraveghere plătite de companiile vizate, după un model deja utilizat în legislaţia digitală europeană.

Detaliile privind sancţiunile, autorităţile responsabile şi modul în care platformele vor trebui să demonstreze respectarea cerinţelor urmează să fie clarificate în propunerea oficială.

Noua legislaţie vine după ce Uniunea Europeană a făcut deja un pas tehnic important.

În aprilie, Ursula von der Leyen a anunţat că instrumentul european pentru verificarea vârstei este pregătit tehnic. Sistemul este conceput pentru telefoane şi computere şi permite utilizatorilor să confirme că au vârsta necesară fără ca platforma să primească toate datele din documentul lor de identitate.

Peste 10 ţări europene au adoptat sau analizează între timp limite de vârstă pentru reţelele sociale, cele mai multe dintre propuneri situând pragul între 13 şi 16 ani.

Parlamentul European s-a pronunţat anterior în favoarea unui prag de 16 ani, deşi această poziţie nu reprezintă în acest moment o legislaţie obligatorie la nivelul UE.

Presiunea pentru noi reguli a crescut şi după publicarea datelor privind timpul petrecut de adolescenţi în mediul digital.

Un sondaj prezentat de Comisia Europeană în iunie arăta că tinerii din UE petrec, în medie, aproximativ 4,5 ore online într-o zi de şcoală şi peste şase ore pe zi în weekend. Comisia a constatat şi o legătură între vârsta la care copiii încep să folosească reţelele sociale şi timpul total petrecut în faţa ecranelor.

În iulie, grupul special de experţi înfiinţat de Ursula von der Leyen pentru siguranţa copiilor online şi-a prezentat raportul final. Printre temele analizate s-au numărat un prag comun european de vârstă pentru social media, efectele reţelelor sociale, jocurilor şi instrumentelor AI asupra copiilor şi responsabilitatea companiilor tehnologice.

KIDS Act va transforma o parte dintre aceste recomandări într-o propunere legislativă.

Textul prezentat joi nu va intra însă imediat în vigoare. Propunerea Comisiei va trebui negociată şi aprobată de Parlamentul European şi de statele membre în Consiliul UE, ceea ce deschide o negociere importantă atât asupra vârstei minime, cât şi asupra modului în care aceasta va fi verificată.