Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că România nu este pregătită pentru adoptarea monedei euro. 

“Vom trece la euro atunci când vom îndeplini toate condiţiile. Noi suntem pregătiţi să o facem, când societatea este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit. Noi nu doar sprijinim în continuare, dar suntem gata să scoatem <de la naftalină> toată structura organizatorică. Trecerea la euro nu e un schimb facil de monede, ci e un proces complicat, se duce în toată societatea, nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor decide. Noi putem contribui la formularea unui parcurs, nu avem o altă alternativă”, a menţionat Isărescu la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

România trebuie să facă în continuare corecţia fiscală şi să o păstreze, a atenţionat guvernatorul BNR.

“Trebuie să îndeplineşti criteriile de performanţă şi să stai drepţi în mecanismul cursulului de schimb (ERM2 – mecanismul european al ratelor de schimb sau antecamera zonei euro). Nu te apuci să schimbi TVA. Nu e vorba: hai să ating acum ţintele, şi apoi mai vedem noi! Nu se poate nici discuta: hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează aia acolo!

”

În ultimele zile a reapărut în prim-plan subiectul aderării României la zona euro. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat, recent, pe neaşteptate, că există un acord politic pentru trecerea la euro, indiferent de compoziţia politică a viitoarelor guverne.

„Viitorul Guvern, indiferent de compoziţia sa politică, împreună cu Banca Naţională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acţiunile necesare pentru trecerea la euro“, a spus şeful statului.

În mod  realist, în cât timp ar putea intra România în zona euro, în câţi ani?

“Nu pot să spun. Trebuie să ajungem la sub 3% din PIB cu deficitul bugetar, pentru că de acolo ni se trag toate, şi deficitul extern, şi o parte din inflaţiei. Când ai deficit bugetar de 9% din PIB, nu poţi spune că e uşor să combaţi inflaţia doar cu politica monetară. Avem o instabilitate legislativă în domeniu fiscal <remarcabilă>. De câte ori am dus TVA în sus şi în jos? În 2014 când se spunea că intrăm în zona euro, în anul următor am redus TVA. Cam seamănă cu ce se spune acum: cum ajungem la putere, reducem TVA. Probabil câţiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie, oricum după alegerile din 2028. Am văzut şi prognoza: în 10 ani sau în 5 ani, nu mi se pare serioasă o discuţie de asta. Dar să începem cu decizia politică, să stabilim un calendar politic, la nivel parlamentar. Noi suntem gata să participăm din nou la acest proces”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a amintit că banca centrală a sprijinit şi în trecut proiectul trecerii la euro, existând şi un comitet pentru trecerea la euro, iar în 2011-2012 s-a ajuns chiar şi la stabilirea unor detalii practice, legate de intrarea maşinilor cu numerar, unde trebuie aşezate stocurile de numerar, pentru ca în 2018 să fie întrerupt acest proces, odată ce “altele au devenit priorităţile”.

“Atunci s-au îndeplinit criteriile şi noi am contribuit”, a spus Isărescu, amintind şi că Florin Georgescu, care era atunci prim-viceguvernantor al BNR a fost <externalizat> şi a devenit ministru de finanţe, contribuind la reducerea deficitului bugetar în 2014. “Dar în 2013-2014 contextul extern nu era favorabil, a apărut criza din Grecia, criza zonei euro, se vorbea chiar de dispariţia zonei euro. Şi nu se punea problema să mai intre o altă ţară în zona euro. Pe plan intern, în 2014, am îndeplinit criteriile şi apoi în 2015 a început cursa: care reduce mai mult. S-a redus TVA, a fost o cursă care reduce mai multe impozite şi care creşte mai mult cheltuielile şi a fost iar deficit mare. Apoi a intervenit pandemia, războiul şi s-au creat alte priorităţi”.