Cu doar trei listări la Bursa de Valori în ultimii zece ani, respectiv Romgaz (SNG) în 2013 cu o ofertă de 395 mil. euro, Nuclearelectrica (SNN) în acelaşi an cu 63 mil. euro şi Electrica (EL) în 2014 cu 444 mil. euro – record absolut pentru bursa locală, statul român a atras cu 42% mai mult decât au luat acţionarii vânzători ai circa 40 de companii antreprenoriale care au intrat la tranzacţionare în ultimii zece ani. 

Iar la capătul celalalt – al cumpărătorilor – au fost în mare parte fondurile de pensii, înfiinţate tot de statul român în 2008 şi la care acum circa 8 milioane de participanţi contribuie lunar în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar, adică în medie 200 mil. euro pe lună. 

Cu alte cuvinte statul român român a fost cel mai important jucător pe segmentul de listări de acţiuni în ultimii zece ani la Bucureşti şi în acelaşi timp a creat şi contextul pentru contrapartea acestor listări, respectiv prin înfiinţarea fondurilor de pensii private Pilon II, cele care acum sunt cei mai importanţi investitori ai bursei locale. 

Iar acum toată atenţia investitorilor este îndreptată tot spre o companie de stat spre Hidroelectrica, asta după ce în urmă cu câteva săptămâni Agricover a avut primul eşec de listare al unei companii private din ultimii zece ani. 

“Motivul pentru acestă dependenţă de companiile de stat şi fondurile de pensii poate fi explicată de doi factori”, spune Alexandru Dobre, membru al diviziei de cercetare din cadrul societăţii de brokeraj TradeVille.

“Pe de o parte, BVB este încă o piaţă tânără, care nu a ajuns la maturitatea necesară pentru a atrage suficient de multe companii importante pentru a balansa această situaţie. Pe de altă parte, lipsa de educaţie financiare din România nu atrage suficient de mulţi clienţi de tip retail, neoferind o lichiditate necesară pentru a atrage de la sine şi alte fonduri private. Astfel, BVB-ul se afla într-un cerc vicios, în care fondurile de pensii şi companiile de stat rămân în fruntea listei, influenţând negativ percepţia investitorilor (în special internaţionali), care la rândul lor impacteaza lichiditatea şi implicit interesul fondurilor private”.

Doar trei companii a listat statul român în ultimii zece ani în oferte care au însumat 902 mil. euro şi prin care a diminuat din deţineri dar a păstrat controlul semnificativ – 49% la Electrica şi majoritar – 82,5% la Nuclear şi 70% la Romgaz, arată calculele realizate de Ziarul Financiar. 

Spre comparaţie, acţionari ai unor companii private antreprenoriale lideri în sectoarele lor precum TTS, One United, MedLife, Arobs, Sphera, Digi, Purcari, şi ai altor circa 40 de astfel de emitenţi au atras aproximativ 632 mil. euro de la investitori. 

Acesta este tabloul bursier al IPO-urilor şi plasamentelor private de la BVB din ultimii zece ani înaintea mult aşteptatei listări a producătorului de energie electrică Hidroelectrica, o altă companie de stat dar la care spre deosebire de Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica nu statul român va vinde din deţineri şi un minoritar, respectiv Fondul Proprietatea. 

“Companiile de stat au o dimensiune mare şi implicit generează o capitalizare mare. Companiile private de dimensiuni mari, prin listare, vor vizibilitate şi să atragă maximul de capital posibil, ceea ce poate fi asigurat de o bursă de valori mare. Din aceste cauze, preferă bursele internaţionale. Mai rămân doar companiile private mici şi medii care se listează la BVB în general atunci când fondatorul companiei sau fondul care a investit în companie doreşte exit. Lucru care reprezintă şi o oportunitate pentru Bursa de Valori Bucureşti”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România.

El spune că Pilonul II investeşte marea majoritate a fondurilor în Romania. “În titluri de stat, chiar supraexpunându-se şi pe BVB. Astfel a ajuns principalul investor pe BVB. Fondurile de equity au investiţii relativ reduse deoarece piaţa este redusă, iar un investitor îşi poate replica singur evoluţia pieţei prin approximativ 10 titluri”.