Numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase şi superstiţioase din Europa, arată un raport al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială Bucureşti.

În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima, arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro