♦ De la naţionalizări până la vânzarea campionilor naţionali, totul este acum pe masa negocierilor din lumea energiei, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei pornind un val de reorganizări fără precedent în sector. ♦ În ciuda potenţialului mereu vânturat prin faţa investitorilor, geografia începe să conteze mult în ochii greilor din energie, iar aici România pierde puncte.

Potrivit presei elene, Compania Publică de Electricitate a Greciei – PPC, cu o valoare de piaţă de 2,33 mld. euro, vrea să cumpere 70% din operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,3 mi­liarde de euro.

„Sunt multe semne de întrebare în contextul crizei energetice actuale“, scriu totuşi junaliştii de la portalul BizNews.gr, una dintre platformele pe care a apărut ieri ştirea. La începutul lunii septembrie, Georgios Stassis, şeful PPC, ar fi spus că societatea continuă să studieze obiective de achiziţie în afara Greciei, iar în lunile următoare se aşteaptă să fie anunţată o mişcare majoră în România, a mai scris publicaţia MonoNews.gr.

Stassis cunoaşte foarte bine piaţa din România şi operaţiunile Enel de aici, în contextul în care în perioada 2016-2019 grecul a ocupat funcţia de CEO şi country manager al Enel România. Până la închiderea ediţiei, PPC nu a comentat oficial aceste informaţii. Oficial, reprezen­tanţii Enel au precizat că „politica grupului este de a nu comenta zvonuri de piaţă.“

Nu este pentru prima dată când apar zvonuri legate de un exit al Enel din piaţa locală, dar cert este că România, în contextul războiului din Ucraina, a rămas singura ţară din regiune în care italienii mai sunt prezenţi, în ultima parte a anului fiind aşteptat exitul total al grupului din Rusia. Mai mult, România a ajuns o piaţă care le provoacă multe bătăi de cap italienilor, legislaţia aducându-le pierderi majore, fără niciun orizont de recuperare a banilor. De asemenea, apropierea alegerilor din 2024 se adaugă oricum unui context de blocaj total al pieţei. În august Enel Energie şi Enel Muntenia, furnizori de energie electrică pe piaţa din România şi parte a grupului Italian Enel, au împrumutat de urgenţă 375 mil. euro de la compania-mamă din Italia, în pofida faptului că au linii de finanţare cu bănci, pentru susţinerea nevoilor curente. Cu alte cuvinte s-au împrumutat pentru a susţine schema de sprijin de plafonare a preţurilor pentru care Guvernul rambur­sează banii, însă cu întârziere, aşa cum susţin furnizorii.

Italienii de la Enel, cu circa 3 milioane de consumatori de energie în portofoliu, şi-au redus investiţiile cu aproape 40% în primele şase luni ale anului pe fondul deteriorării profitabilităţii operaţionale. Enel, compania care este operatorul reţelei de distribuţie a energiei din Muntenia Sud (Bucureşti), Banat şi Dobroegea şi care are un portofoliu de clienţi de 3 milioane de puncte de alimentare, a terminat primul semestru cu o pierdere de 115 mili. euro, faţă de un câştig de 45 mil. euro, strict pe zona de vânzare a energiei. Pe partea de distribuţie, acolo unde chiar reţeaua administrată are costuri proprii pentru energia consumată, pierderile italienilor au ajuns la 50 mil. euro de la un profit de 60 mil. euro în prima jumătate a anului trecut.

Rezultatele slabe vin în contextul în care la jumătatea anului grupul a anunţat foarte clar că va accelera repoziţionarea în pieţele cheie, vânzarea de active făcându-se cu pedala de acceleraţie la podea. În timp ce italienii pierd bani în România, în America Latină, departe de Rusia şi de război, întorc profituri semnificative.

Potrivit surselor, şi activele E.ON din România sunt de vânzare, din nou infor­maţie care circulă de câteva luni de zile. Australienii de la MIRA (Macquarie Infrastructure and Real Assets), cei care au preluat activele CEZ acum doi ani de zile, ana­li­zează şi ei reconfigurarea porto­foliului.

Surse din piaţă spun însă că pentru MIRA contează mai ales partea de active, distribuţie şi producţia de energie, zona de furnizare, un serviciu, nefiind deloc interesantă pentru australieni. Aparent însă, una dintre posibilele tranzacţii, cedarea CEZ Vânzare către Hidroelectrica tocmai a picat.

„Totul este de vânzare acum“, spun oameni din industria energetică. „Banii se vor concentra pe zona de infrastructură, distribuţiile de energie fiind extrem de interesante pentru că ele vor fi esenţiale în procesul de tranziţie energetică. Dar rămâne de văzut cine va veni cu banii.“

Revenirea informaţiilor legate de un posibil exit al Enel şi E.ON din România are loc într-un context european extrem de volatil. Franţa a naţionalizat colosul EDF pentru a putea controla fără niciun obstacol preţurile, norvegienii voiau până de curând să preia o parte din business-ul de explorare şi producţie al austriecilor de la OMV. La mijlocul acestei luni, surse din piaţă au precizat pentru ZF că fondul de investiţii Carlyle, cel care sunt în spatele Back Sea Oil & Gas (BSOG), a început o evaluare strategică a activelor din România. Timp de 12 ani, BSOG a dezvoltat proiectul de gaze offshore Midia Gas Development (MGD), primul realizat în România ultimilor 30 de ani, care a început producţia în iunie, anul acesta. Acesta ar fi cel de-al doilea exit american de proporţii din industria energetică locală după plecarea ExxonMobil.