România aparent e pe creştere, dar industria e în scădere cu 5% la nouă luni? Cum se poate?

Autor: Răzvan Botea Postat la 15 noiembrie 2023 53 afişări

22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani şi în fiecare an a tras, mai mult sau mai puţin, economia în jos. O excepţie aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus faţă de 2020, când a scăzut cu două cifre.

Industria României a scăzut cu 5% la nouă luni din 2023, al cincilea an de scădere, şi pune umărul serios la frâna puternică a economiei României, de la creşterea de 5% în 2022 la 1% la trei trimestre din acest an.

22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani şi în fiecare an a tras, mai mult sau mai puţin, economia în jos. O excepţie aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus faţă de 2020, când a scăzut cu două cifre. În realitate, industria doar revenea la scăderea de dinainte şi nicidecum nu a crescut. La nouă luni din 2023, după un 2022 în care preţurile energiei au fost în aer şi în care piaţa industrială europeană a fost lovită de distorsiunile războiului din Ucraina, industria este la -5% în primele trei trimestre din an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Vestea proastă este că, în mod cert, industria României, cel mai important segment economic, după comerţ, va trage în jos economia în 2023. Vestea mai puţin proastă, spune Eugen Sinca, analist la Erste, grupul care deţine BCR, este că s-ar putea ca scăderea la final de an să fie mai mică decât este acum.

„Segmentul de producţie a arătat semne de redresare în ultimele trei luni. Perspectivele mai bune pentru cererea externă, cu indicele german Ifo în creştere în octombrie, datorită îmbunătăţirii componentei privind aşteptările în ultimele câteva luni, ar trebui să susţină producţia internă în viitor“, este de părere Eugen Sinca.

Evoluţia economiei germane sau a zonei euro nu este certă, chiar dacă situaţia energetică s-a stabilizat, în continuare producătorii europeni şi români se confruntă cu competitori chinezi, indieni, turci sau ruşi, care nu au costuri mai ridicate pentru poluare: nu plătesc certificate de carbon sau nu trebuie să facă investiţii pentru a atinge ţintele europene de emisii de carbon. Aceste costuri fac ca exporturile industriale europene să fie necompetitive pe pieţele externe, iar pieţele Uniunii Europene să fie inundate de produse indiene sau turceşti, cum s-a întâmplat la final de 2022, când producătorii europeni de tablă de oţel stăteau cu produsele pe stoc.

Ce spun producătorii: „Trebuie să ne uităm un pic la cadru mai larg european şi ăsta e un lucru pe care noi îl discutăm cu celelalte confederaţii patronale în Business Europa, această umbrelă europeană pe care o avem, pentru că ce se întâmplă în România nu e unic. Industria europeană pierde masiv din competitivitate şi a pierdut în ultimii ani din cauza preţurilor mari la energie. Din punctul ăsta de vedere, Europa e cea mai necompetitivă piaţă dintre cele mari“, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest fel din România.

Economia frânează mult mai tare decât se prognoza. Mai stau în picioare calculele pentru 2023?

Economia a crescut mult sub aşteptări în trimestrul al treilea din 2023, evoluţie care dă peste cap calculele guvernului atât pentru anul acesta, cât şi pentru 2024. Semnele din economia reală erau de mult acolo, este de părere Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest tip din România.

„Pe mine nu mă surprind cifrele foarte tare, pentru că inclusiv în discuţiile pe care le-am avut cu guvernul pe acest pachet fiscal noi le spuneam că la fiul ierbii se vede că economia încetineşte. Din contactul pe care noi îl avem cu companiile din industrie, aud membrii spunând că le-au scăzut volumele, că au scăzut vânzările. Eu mă uit mereu la consumul de energie din România şi în aceasta vară se vedea că e mult sub anul trecut“, a spus el la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

Guvernul, în cea mai recentă prognoză, vede o creştere economică de 2% în 2023 ţi de 3,4% în 2024. În acest moment, din cauza evoluţiei proaste a economiei în primele trei trimestre ale anului, analiştii financiari refac calculele. Companiile însă sunt de părere că cel puţin jumătate de an economia va mai frâna.

„Economia a încetinit mai tare decât prognozele şi probabil că în următoarele două trimestre cam aşa o vom ţine“, a mai spus Burnete la ZF Live. Răzvan Botea

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.