Agenţia de rating Moody's a declarat că Rusia ar putea intra în incapacitate de plată pentru că a încercat să îşi plătească obligaţiunile în dolari în ruble, ceea ce ar fi una dintre cele mai grave consecinţe de până acum ale excluderii Moscovei din sistemul financiar occidental de la invazia preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.

Dacă Moscova va fi declarată în incapacitate de plată, aceasta ar marca prima incapacitate majoră de plată a obligaţiunilor străine a Rusiei din anii care au urmat revoluţiei bolşevice din 1917, deşi Kremlinul spune că Occidentul forţează o incapacitate de plată prin impunerea unor sancţiuni paralizante.

Rusia a efectuat o plată scadentă la 4 aprilie pentru două obligaţiuni suverane - cu scadenţa în 2022 şi 2042 - în ruble, în loc de dolari, aşa cum era obligată să plătească în conformitate cu termenii titlurilor.

Prin urmare, Rusia "poate fi considerată în incapacitate de plată conform definiţiei Moody's dacă nu se remediază până la 4 mai, care este sfârşitul perioadei de graţie", a declarat Moody's într-un comunicat de joi.

"Contractele de obligaţiuni nu au nicio prevedere de rambursare în altă monedă decât în dolari".

Moody's a precizat că, în timp ce unele euroobligaţiuni ruseşti emise după 2018 permit plăţi în ruble în anumite condiţii, cele emise înainte de 2018 - cum ar fi cele cu scadenţa în 2022 şi 2042 - nu permit acest lucru.

"Opinia Moody's este că investitorii nu au obţinut promisiunea contractuală în valută la data scadenţei plăţii", a precizat Moody's.

Ministerul rus de Finanţe nu a răspuns vineri la o solicitare de comentarii. Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat la începutul acestei luni pentru ziarul Izvestia că, dacă Rusia va fi forţată să intre în incapacitate de plată, va lua măsuri legale.

Înainte de ordinul din 24 februarie al lui Putin pentru ceea ce el prezintă ca o operaţiune militară specială în Ucraina, Rusia era cotată ca având grad de investiţie. Dar obligaţiunile sale suverane au devenit o ţintă în ceea ce Kremlinul spune că este un război economic purtat de Statele Unite.

În 1998, Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru 40 de miliarde de dolari în datorie internă şi a devalorizat rubla sub conducerea preşedintelui Boris Elţîn, deoarece era efectiv în faliment după ce criza datoriilor asiatice şi scăderea preţurilor petrolului au zdruncinat încrederea în datoria sa pe termen scurt în ruble.

În 1918, revoluţionarii bolşevici, sub conducerea lui Vladimir Lenin, au repudiat datoria ţaristă, şocând pieţele globale de datorii, deoarece Rusia avea atunci una dintre cele mai mari datorii externe din lume.

De data aceasta, Rusia are banii, dar nu poate plăti, deoarece rezervele - a patra cea mai mare din lume - pe care Putin a ordonat să fie constituite tocmai pentru o astfel de criză sunt îngheţate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Canada.

Întrucât Rusia nu ar putea şi nu ar vrea să se împrumute în acest moment, o intrare în incapacitate de plată ar fi în mare măsură simbolică, marcând finalul tumultuos al încercării sale de după Războiul Rece de a se integra în arhitectura financiară a Occidentului.

În timp ce Rusia are doar 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni internaţionale în circulaţie în 15 emisiuni denominate în dolari sau euro, corporaţiile sale au acumulat o datorie externă mult mai mare.

Trezoreria SUA a oprit luna aceasta posibilitatea Rusiei de a utiliza rezervele valutare deţinute de banca centrală rusă la instituţiile financiare americane pentru a-şi plăti datoria. 

Kremlinul spune că Occidentul nu şi-a respectat deja obligaţiile faţă de Rusia prin îngheţarea rezervelor sale şi că doreşte un nou sistem care să înlocuiască arhitectura financiară de la Bretton Woods, stabilită de puterile occidentale în 1944.

La începutul acestei luni, S&P a coborât ratingul Rusiei în valută la "default selectiv", din cauza riscurilor crescute ca Moscova să nu fie capabilă şi să nu dorească să îşi onoreze angajamentele faţă de deţinătorii de datorii străine. 

Economia Rusiei se îndreaptă spre cea mai gravă contracţie de după anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, cu o inflaţie în creştere şi fuga de capital.