♦ Preţurile la alimente au crescut în general în aprilie 2023 faţă de martie, dar preţurile zahărului, uleiului, mălaiului sau făinii au scăzut.

Pentru prima dată de când inflaţia a început să crească, preţurile la alimente de bază precum făina, uleiul sau zahărul au scăzut în aprilie 2023, prin comparaţie cu martie din acelaşi an, arată datele publicate de Institutul  Naţional de Statistică (INS).

Astfel, preţul uleiului, care a ajuns în multe cazuri peste 10 lei litrul, a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie. Scăderea este destul de mare, în condiţiile în care inflaţia totală din aprilie 2023 versus martie a fost de 0,75%, iar în topul scumpirilor, de exemplu, se află brânza, al cărei preţ s-a majorat cu 2,1%, sau cartofii, care s-au scumpit cu 2,2% lună/lună.

Cu toate acestea, cea mai mare presiune pe creşterea preţurilor din aprilie a venit tot din zona alimentară, care a înregistrat o inflaţie lunară de 1,1%, mult peste inflaţia generală de 0,75%. Dinamica lunară este importantă pentru că exprimă cel mai bine ten­dinţa preţu­rilor de consum.

„Cele mai puternice pre­siuni inflaţio­niste au venit de la preţurile alimentelor, care au crescut cu 1,1% lună/lună în aprilie, din cauza produselor alimentare de bază mai scumpe (carne, produse de panificaţie şi lactate)“, remarcă economiştii BCR, într-o analiză a datelor INS.

Pe de altă parte, în zona de servicii, preţurile au crescut cu 0,77%, uşor peste dinamica generală a preţurilor. Cea mai mare influenţă pentru creşterea de preţuri a venit de la produsele cosmetice.

„Preţurile serviciilor au crescut cu 0,77% lună/lună, din cauza produselor de igienă şi cosme­ticelor mai costi­sitoare şi a serviciilor de apă şi canalizare. Preţurile nealimentare au crescut într-o măsură mai mică (0,48%), întrucât creşterea accizelor la tutun a fost compensată de energia electrică mai ieftină“, mai spun economiştii BCR.

Inflaţia anuală, scădere de 3 procente

Creşterea preţurilor de consum s-a temperat la 11,2%, o scădere de peste 3 puncte procentuale, de la 14,5%, cât a fost în martie. Scăderea a fost aşteptată chiar dacă anticipaţiile erau mai mici. În aprilie 2022 preţurile au crescut puternic şi astfel, prin comparaţie, inflaţia a scăzut în aprilie 2023, ca urmare a ceea ce economiştii numesc „efect de bază“ sau „efect statistic“. „La 11,2%, inflaţia din aprilie a surprins în mod pozitiv, deoarece atât consensul pieţei, cât şi aşteptările noastre au fost de 11,5%. Deşi s-a datorat în principal efectului de bază şi, prin urmare, în mare măsură anticipată, scăderea inflaţiei din aprilie (de la 14,5% în martie) ar trebui să consolideze încrederea pieţei în traiectoria descendentă a inflaţiei din România“, notează economiştii de la ING.

Mai mult, evoluţia din aprilie a făcut ca eco­nomiştii de la BCR să revizuiască în jos prog­nozele de inflaţie din 2023. Astfel, la final de an, creşterea anuală de preţuri ar urma să se situeze la 7,5%. „Revizuim pre­viziunile de inflaţie la 7,5% an/an pentru sfâr­şitul anului 2023 (-0,2 pp), după evoluţia din aprilie“, scriu economiştii BCR.

După 9 creşteri ale dobânzii de referinţă, Banca Naţională a României (BNR) a luat decizia de a face o pauză şi de a evalua impactul creşterii dobânzilor în inflaţie şi economie. Astfel, la ultimele trei şedinţe de politică monetară, dobânda de referinţă a fost menţinută la 7%. BNR vede o inflaţie de 7,1% la final de 2023, dar şi creştere economică.