Concluziile preliminare ale Consiliului National al PSD aratau ca lupta pentru conducerea partidului urmeaza sa se dea la apropiatul congres intre doi pretendenti care candideaza individual - Adrian Nastase si Mircea Geoana - si doi grupati in tandem, Miron Mitrea si Cristian Diaconescu.

In aceste conditii (si in ipoteza unui singur tur de scrutin pentru alegerea presedintelui), Mircea Geoana ramane in continuare avantajat de faptul ca preopinentii sai trebuie sa isi dispute acelasi culoar de concurs.

De fapt, daca isi mentin decizia de a candida - in tandem sau separat - Miron Mitrea si Cristian Diaconescu par condamnati la pozitia a treia; Mircea Geoana poate beneficia de sprijinul lui Viorel Hrebenciuc si al lui Marian Vanghelie, cunoscuti pentru capacitatea de a stimula filialele. Adrian Nastase, de cealalta parte, mizeaza pe greutatea unui tandem simbolic cu Ion Iliescu, care si-a si anuntat public sustinerea pentru proiectul fostului sau emul. Interesant este insa ca Nastase a anuntat ca se va prezenta la congres cerand votul colegilor doar pentru a gira din pozitia de presedinte innoirea garniturii de lideri ai partidului.

Presedintele Consiliului National a anuntat ca nu se va implica in viitoarele infruntari electorale din postura de candidat, promitandu-i astfel indirect si lui Cristian Diaconescu cale libera pentru realizarea unor eventuale ambitii in acest sens. Insa lui Adrian Nastase ii va fi destul de greu sa convinga colegii ca le merita sustinerea, mai ales dupa scandalurile de coruptie in care a fost implicat, dar si din cauza autoritarismului care a marcat relatiile dintre centru si filiale in perioada cand PSD era condus de el.

Din acest punct de vedere, al spatiului de manevra pe care urmatorul lider l-ar lasa filialelor, Mircea Geoana pare din nou avantajat, dupa experienta ultimilor cinci ani. Dar, pe de alta parte, actualul presedinte al PSD nu are o experienta prea placuta cu cursele in care a plecat din pozitia de castigator.

PE SCURT

• DIPLOMATIE
  Sa vina scutul. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a acceptat solicitarea presedintelui american Barrack Obama de amplasare a unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei. Potrivit presedintelui Traian Basescu, scutul va deveni operational din 2015 si nu constituie o amenintare la adresa intereselor Rusiei. Colaborarea Romaniei la proiect presupune amplasarea unor statii terestre de interceptare, ceea ce va asigura protejarea integrala a teritoriului tarii, spre deosebire de varianta anterioara a scutului - unde Cehia si Polonia detineau rolurile principale - in care doar o parte din vestul Romaniei era acoperita de actiunea scutului.

• ITALIA
  De fapt Silvio era cu noi. Mafia a investit puternic in proiectul imobiliar Milano 2 din anii '70, care l-a propulsat pe actualul premier italian Silvio Berlusconi in categoria celor mai bogati oameni ai Italiei. Acuzatiile ca proiectul a fost finantat de Cosa Nostra din Sicilia au fost facute intr-un tribunal din Palermo de catre Massimo Ciancimino, fiul sefului mafiot care a fost apropiat de "seful sefilor" ai mafiei siciliene, Bernardo Provenzano. Ciancimino a sustinut la tribunal ca tatal sau, Vito Ciancimino, alaturi de doi alti mafioti cu legaturi in constructii, au investit "bani murdari" prin companii-paravan in proiec¬tul imobiliar dezvoltat de Berlusconi la marginea Milanului. Avocatul lui Berlusconi, Niccolo Ghedini, a respins categoric afirmatiile si a spus ca il va da in judecata pe Massimo Ciancimino pentru defaimare.