Poate România să „îi bată” pe chinezi? Răspunsul nostru la ce se întâmplă în lume ar putea aduce investiţii substanţiale. De ce am putea să ieşim câştigători din acest război cu pandemia

Autor: Alexandra Cepăreanu Postat la 04 iulie 2020 11096 afişări

Poate România să „îi bată” pe chinezi? Răspunsul nostru la ce se întâmplă în lume ar putea aduce investiţii substanţiale. De ce am putea să ieşim câştigători din acest război cu pandemia

Luând în calcul contextul pandemic, nu putem să nu ne întrebăm care sunt şansele României de a se transforma din nou într-un hub regional şi poate chiar global al producţiei. În domeniul aprovizionării de pildă, în contextul actualei pandemii, există şi o tendinţă de mutare a lanţurilor de aprovizionare dinspre China către Europa, care ar poate fi o veste bună pentru ţările est-europene, în special pentru România, pentru că ar putea veni cu investiţii străine noi, a observat Alexander Boersch, economistul-şef şi coordonatorul diviziei de cercetare din cadrul Deloitte Germania, în cadrul evenimentului Deloitte/ZF CFO Summit. „Am văzut multe discuţii despre lanţurile de aprovizonare. Sunt câteva trenduri în care lanţurile de aprovizionare ar putea să se mute dinspre China spre Europa, lucru care ar putea fi interesant pentru ţările din Europa de Est, în special pentru România. Această mutare ar putea veni cu investiţii substanţiale. Mă aştept ca multe investiţii să fie realizate în acest context. Nu neapărat anul acesta, dar poate anul viitor“, a spus Alexander Boersch, invitatul special al evenimentului.

„Sunt două motive pentru care unii producători internaţionali ar putea decide relocalizarea producţiei în Europa: reducerea dependenţei de continentul asiatic (de exemplu, în industria farmaceutică, ingredientele vin în proporţie de 80% din China sau India) sau nevoia de a reconstitui proximitatea pe lanţul de producţie (în piata componentelor electronice, de exemplu). Pentru industria chimică şi farmaceutică vedem tendinţa de a asigura un soi de suveranitate sanitară, în timp ce pentru electronice, motivaţiile principale sunt proximitatea faţă de locul unde se asamblează produsul finit, deci faţă de client”, a răspuns Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, întrebată de Business MAGAZIN care sunt şansele ca producţia asiatică să se relocheze în România. Ea este de părere că vor fi luate şi astfel de decizii, de relocare a producţiei, mai ales că unele guverne le încurajează „puternic şi promit sprijin financiar consistent” acestor companii.

 „Costul scăzut al producţiei fusese motivul pentru care multe industrii au ales Asia ca bază de producţie. În contextul postpandemic, nu se pune problema ca producătorii să accepte costurile de producţie europene (de două ori mai mari în medie) pentru că acest lucru se va regăsi implicit şi în costul final al produselor. Deci vor căuta soluţii să obţină costuri similare cu cele asiatice în Europa.”

 Însă unul dintre principalii factori care vor atrage producătorii internaţionali va fi automatizarea şi digitalizarea, atât la nivel public cât şi privat. „Dacă procesele automatizate vor fi eficiente ca şi cost, atunci noile investiţii se vor direcţiona şi către Europa. Dar asta implică mult mai puţin personal”, observă ea.

Astfel, ea crede că „este puţin probabil ca industrii care folosesc intensiv mâna de lucru ieftină să vină în Europa, puţine sunt ţările cu cost competitiv din acest punct de vedere. Mai degrabă aşteptăm investiţii în centre de cercetare sau companii tehnologice, unde procesele de lucru au mare valoare adăugată”.

În acest context, ea consideră că „România poate juca o carte importantă şi mai ales are nevoie să investească major în cercetare, în educaţie, pentru a putea forma specialişti şi, eventual, să le şi dea o pâine acasă, nu să-i exporte prin alte ţări”. Raluca Pârvu adaugă că pe termen scurt şansele României de a atrage noi investiţii sunt moderate: infrastructura nu s-a dezvoltat major, nu avem vizibilitate pe planuri consistente de investiţii publice, deficitul de forţă de muncă este încă de actualitate în ciuda acestui început de criză. „Şi mai ales România intră în competiţie cu multe alte ţări din regiune şi chiar cu ţările de origine ale marilor grupuri producătoare. Nu e de ignorat că în ultimii cinci ani România nu a beneficiat deloc de tendinţa de relocalizare industrială. Ba mai mult, ne aflăm printre ţările care au beneficiat masiv de pe urma offshoring-ului”, a continuat Pârvu.

Ea mai spune că „pentru companiile producătoare va deveni important să găsească locul potrivit, nu doar locul cel mai ieftin - costuri mici de transport şi logistice, costuri cu forţa de muncă”.  În mod tradiţional, Transilvania a fost cel mai bun bazin ocupaţional pentru industrie, pentru că atât infrastructura cât şi personalul calificat erau disponibile. „Pentru noi investiţii sunt argumente importante în decizie şi nu sunt motive ca aceste argumente să se fi schimbat. Va mai conta şi peisajul politic de după alegeri, mai ales dacă la nivel local şi judeţean se vor găsi lideri capabili să înţeleagă cât de importante sunt locurile de muncă pentru comunitate”, a mai observat ea.

Florin Godean, country manager în cadrul furnizorului de servicii de resurse umane Adecco România, este de părere că atuurile ţării constau în „experienţa ultimilor 20 de ani, timp în care a atras multe investiţii străine exact în domeniul industrial şi de producţie. Acest lucru a adus după sine pregătirea unor generaţii de blue collars (şi nu numai) care s-ar integra cu uşurinţă în fabricile noilor investitori. În acelaşi timp faptul că apar tot mai multe şcoli duale şi că infrastructura de transport se extinde sunt atuuri foarte importante pentru România”.

El observă că în prezent, regiunile cu cel mai mare potenţial de atragere a investitorilor internaţionali sunt cele care au un capital uman disponibil şi bine pregătit. „Desigur, şi infrastructura de transport este importantă, dar aş pune accentul pe resurse umane disponibile care să deservească aceşti investitori, spre exemplu regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest, Nord-Vest.”

Principalele motive care ar sta la baza mutării producţiei din Asia în Europa ar fi chiar o înrăutăţire a pandemiei de Covid-19, care pe lângă faptul că ar aduce producţia din Asia în Europa, ar perturba lanţurile de producţie în Asia, astfel că „investitorii ar alege să aducă producţia mai aproape de consumatorii finali”, a mai spus Florin Godean.

 „Europa este un mare consumator de bunuri şi servicii, iar estul continentului poate prelua aceste investiţii. Mai ales pentru că ţările din est au dat dovada că pot gestiona cu succes pandemia de COVID-19 - Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, inclusiv România.”

Totuşi, Florin Godean crede că momentan „este dificil să anticipăm o astfel de mişcare logistică. Mai ales că sunt mulţi factori care ne indică mişcări între ţările asiatice. La începutul lunii martie Apple, Google şi Microsoft luau în calcul mutarea unor centre de producţie din China în ţări din Asia de Sud-Est care au avut mai mult succes în gestionarea epidemiei Covid-19 – spre exemplu, Vietnam sauThailanda. Chiar şi aşa, este evident că România ar avea de câştigat dacă marii producători de bunuri ar muta producţia în ţară. Principalii câştigători ar fi angajaţii care au fost de curând disponibilizaţi şi sunt în căutarea unui loc de muncă şi, ulterior, statul şi toţi furnizorii locali de materii prime, bunuri intermediare şi servicii.”

Cu atuuri sau fără, pentru a se asigura că producătorii cu renume internaţional nu vor ocoli piaţa locală, statul român ar trebui să acorde importanţă anumitor indicatori şi factori ce pot atrage sau respinge aceste potenţiale investiţii străine.

„Măsurile acestea nu sunt diferite de cele pe care le auzeam postcriză, ele fiind stabilitate economică şi fiscală, facilităţi pentru investitorii străini, o forţă de muncă din ce în ce mai educată şi disponibilă, infrastructură de transport – o condiţie esenţială pentru industrie. Suplimentar, dacă ar exista resurse, s-ar impune un plan strategic cu finanţare pentru sectoarele susceptibile să relocalizeze afaceri în Europa”, a explicat Raluca Pârvu.

De asemenea, Florin Godean consideră că „un punct bun de început ar fi reducerea impozitării pe muncă. Lucrul acesta ar reduce presiunea costurilor pentru angajatori, ar duce la creşterea salariilor şi ar încuraja românii să îşi caute un loc de muncă în ţară. Cu o forţă de muncă disponibilă şi un cadru de impozitare mai relaxat, România ar compensa pentru lipsa infrastructurii de transport, care încă se lasă aşteptată”.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
romania,
context,
chinezi,
raspuns,
productie,
refuz

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.