Sa conduci Uniunea Europeana nu este o treaba pentru cei cu inima slaba, mai ales ca aproape jumatate din cele 25 de state membre respecta rar sau ignora complet regulile Bruxelles-ului cu privire la cheltuieli. E si mai greu sa conduci o astfel de institutie atunci cand te numesti José Manuel Barroso si provii dintr-un alt stat decat cele sase membre fondatoare.

Ca fost prim-ministru al Portugaliei, Barroso trebuia sa inteleaga nevoile noilor democratii din centrul si estul Europei, iar ca economist liberal si filo-american, sa incerce sa reapropie Europa de SUA, ale caror relatii diplomatice s-au racit inaintea razboiului din Irak.

Pana la un punct, inactivitatea lui Barroso e de inteles: UE traverseaza o perioada mai linistita. Singurul lucru notabil pe care il poate face - nu fara a-si face noi dusmani - e sa apere interesele economice ale Europei. Aprobarea, pe 16 februarie, a directivei serviciilor de catre Parlamentul European a fost o provocare pentru Barroso. Batalia va fi pe deplin castigata cand directiva va deveni lege si piata serviciilor, in valoare de 8.000 de miliarde de euro, va deveni o piata unica.