Cea mai evidentă modificare a noilor Ghiduri Alimentare pentru Americani (DGA) este forma prezentării: tradiţionala piramidă alimentară şi modelul „MyPlate” au fost înlocuite cu o piramidă inversată, care plasează alimentele „recomandate” în partea superioară şi cele „de evitat” la bază, arată The Conversation.

Deşi acest concept a fost folosit anterior în Europa, experţii consideră că în SUA nu este suficient explicat şi transmite mesaje contradictorii despre alimentaţia sănătoasă.

Una dintre cele mai contestate decizii este plasarea produselor de origine animală – carne de vită, unt, grăsime de porc, lactate integrale – printre alimentele cele mai recomandate. În acest timp, cerealele integrale sunt plasate la baza piramidei şi leguminoasele lipsesc complet din grafic. Totodată se menţine recomandarea ca grăsimile saturate să nu depăşească 10% din aportul caloric. Paradoxal multe alimente promovate conţin cantităţi mari din acestea.

Nutriţioniştii subliniază că aceste mesaje sunt în contradicţie directă cu consensul ştiinţific referitor la prevenirea bolilor cardiovasculare şi metabolice.

Pentru prima dată din 1980, ghidurile nu au fost elaborate conform procedurii standard. De regulă, un comitet independent de experţi analizează dovezile ştiinţifice pe parcursul a doi ani.

Totul într-un proces transparent, care include consultări publice.

În cazul actualei ediţii, administraţia Trump a respins o mare parte din raportul comitetului ştiinţific. S-a apelat la un grup alternativ de experţi, care a publicat un document mult mai scurt, fără consultări publice. Din cele 56 de recomandări iniţiale, doar 14 au fost acceptate integral.

Criticii susţin că noile ghiduri folosesc un limbaj pseudo-ştiinţific pentru a justifica o schimbare ideologică. Documentul abordează teme controversate, precum „susţinerea testosteronului la bărbaţi”, considerată irelevantă pentru sănătatea publică.

Mai mult, mai mulţi autori ai raportului alternativ au conexiuni documentate cu industriile lactatelor şi cărnii, sectoare care beneficiază direct de pe urma noilor recomandări.

Administraţia afirmă că vechile ghiduri alimentare ar fi contribuit la epidemia de obezitate din SUA. Specialiştii contestă această idee, amintind că niciun ghid anterior nu a încurajat consumul de alimente ultraprocesate. De asemenea respectarea recomandărilor a fost constant scăzută în rândul populaţiei iar asocierea între ghiduri şi criza de sănătate este o eroare logică.

Experţii concluzionează că noile Ghiduri Alimentare americane combină unele recomandări corecte cu ideologie, retorică populistă şi influenţe economice. În loc să ofere îndrumări clare pentru sănătatea publicului, acestea riscă să genereze confuzie şi să submineze încrederea în ştiinţa nutriţiei.