Când vorbim despre alimentaţie sănătoasă, ne gândim adesea la produse bio, batoane proteice sau chiar alimente fără gluten. În realitate, o alimentaţie echilibrată poate începe cu lucruri mult mai simple. Diferenţa nu este întotdeauna făcută de preţul alimentelor, ci de alegerile pe care le facem atunci când suntem pe fugă şi ne este foame.

A mânca sănătos şi accesibil este un mit sau o realitate?

„Mulţi oameni nici nu încearcă să mănânce mai sănătos, convinşi că o astfel de schimbare înseamnă o dietă scumpă, produse speciale şi reguli greu de respectat. Dar nu despre o dietă este vorba, ci despre un stil de viaţă sănătos, realist şi sustenabil. Nu avem nevoie de alimente <minune> sau de produse pe care marketingul le promovează drept <healthy> pentru a mânca bine”, spune, pentru ZF Gen Z, Ema Claudia Mărgineanu, dietetician nutriţionist acreditat.

Odată ce învăţăm să alegem mai des alimente simple şi să nu confundăm sănătatea cu brandingul, vom avea o alimentaţie mai echilibrată care va fi mai accesibilă şi mai uşor de menţinut, a mai adăugat ea.

O alimentaţie echilibrată nu înseamnă neapărat cheltuieli mari, ci mai degrabă alegeri simple. Iar dacă ne uităm concret la preţuri, putem vedea cât de accesibile sunt aceste alimente în comparaţie cu mesele şi gustările cumpărate din mers.

De cele mai multe ori, baza poate fi formată din alimente simple: ouă, cartofi, legume, fructe, iaurt, brânză, fasole, pâine şi carne de pui, potrivit nutriţionistei.

„Dacă <sănătos> înseamnă, în imaginaţia noastră, granola premium, batoane proteice, produse bio, pâine artizanală, seminţe exotice şi produse fără gluten, nota de plată poate deveni rapid mare”, explică ea.Totuşi, diferenţa se vede atunci când lăsăm deoparte sloganurile şi ne uităm concret la preţuri. O analiză realizată în luna septembrie a acestui an de Ema Claudia Mărgineanu compară preţurile unor alimente obişnuite din magazine cu cele ale unor produse promovate drept alternative sănătoase precum batoanele proteice.

În oferta din septembrie 2026, merele roşii sunt listate la 3,99 lei kilogramul. Un măr de aproximativ 150 de grame ajunge astfel să coste în jur de 0,60 lei. În schimb, un baton de ciocolată de 21,5 grame este listat la 1,99 lei.

Cu alte cuvinte, pentru o singură gustare, alegerea batonului în locul unui măr înseamnă aproximativ 1,39 lei în plus. Dacă aceeaşi alegere se repetă în fiecare zi, diferenţa ajunge la peste 40 de lei într-o lună.

Un alt exemplu este şi comparaţia de preţ dintre chipsuri şi nuci, două gustări care pot fi consumate în situaţii similare. În septembrie 2026, o pungă de chipsuri de 120 de grame costă 5,99 lei. Pentru o porţie de 30 de grame, preţul ajunge la aproximativ 1,50 lei. În cazul miezului de nucă, 200 de grame sunt listate la 12,29 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1,84 lei pentru aceeaşi cantitate. Astfel, o porţie de nuci costă cu aproximativ 34 de bani mai mult decât una de chipsuri.

Mic dejun la simigerie sau acasă?

Când vine vorba de micul dejun, diferenţa se observă vizibil în portofel. Un covrig umplut cu şuncă şi caşcaval, de exemplu, cumpărat din drum în Bucureşti costă în medie 5,99 lei, iar o merdenea cu brânză poate ajunge chiar şi la 6,50 lei. Acasă, însă, două ouă cu pâine, telemea şi roşii pot costa aproximativ 4,44 lei, chiar dacă preţul alimentelor cumpărate individual este mai ridicat.

„Diferenţa nu este uriaşă la o singură masă. Dar acasă cumpărăm ingrediente care pot fi folosite pentru mai multe mese, nu un singur produs consumat în câteva minute”, explică nutriţionista, pentru ZF Gen Z.

Şi desertul poate costa mai puţin dacă îl faci acasă. Un ştrudel cu mere şi scorţişoară costă în medie 5,50 lei, potrivit analizei făcute de Ema Claudia Mărgineanu, în timp ce un chec făcut în casă porneşte de la ingrediente obişnuite precum: ouă, făină, zahăr, ulei şi, în funcţie de reţetă, cacao sau vanilie.

Dacă ingredientele ajung la aproximativ 20 de lei, iar checul este împărţit în 10 felii, costul ingredientelor este de circa 2 lei per felie, fiind cu mult sub preţul unui ştrudel cumpărat.

Diferenţa vine şi din cantitate: atunci când găteşti acasă, nu plăteşti pentru o singură porţie, ci pentru ingrediente din care poţi mânca pentru mai multe zile. Iar aici se vede unul dintre avantajele gătitului acasă: aceeaşi sumă poate acoperi mai multe porţii.

Dar ce se întâmplă cu bugetul nostru?

Nu o singură gustare ne goleşte portofelul, ci suma cheltuielilor mici dintr-o zi: un covrig atunci când eşti pe fugă, un suc înainte să pleci spre casă, o ciocolată dacă te simţi obosit peste zi, chipsuri când vrei să te uiţi la un film, o masă comandată seara. Astfel, ajungi să plăteşti undeva la aproximativ 50 de lei pe zi. În schimb, aceeaşi sumă investită în ingrediente poate acoperi mai multe porţii şi mese, explică nutriţionista.

„Când vorbim despre costul unei alimentaţii echilibrate, contează mai mult costul meselor şi al porţiilor decât preţul unui singur produs.”

Astăzi, suntem înconjuraţi de produse care folosesc etichete precum „protein”, „fit”, „natural” sau „zero zahăr”, dar o alimentaţie echilibrată nu depinde de ele. Un măr rămâne un măr, un ou rămâne un ou, iar iaurtul, fasolea şi cartofii nu au nevoie de ambalaje sofisticate ca să facă parte dintr-o alimentaţie sănătoasă.

„Produsele fără gluten sunt importante pentru persoanele care trebuie să evite glutenul din motive medicale. Produsele fără lactoză pot fi necesare persoanelor care nu tolerează lactoza”, spune Ema Claudia Mărgineanu.

Uneori, plătim mai mult pentru comoditate. Ceea ce face diferenţa este să vedem ce alegem atunci când ne este foame, suntem pe fugă sau vrem ceva dulce. Atunci se adună, de multe ori, şi costurile.

„Ouăle pot însemna mic dejun. Cartofii pot fi garnitură. Fasolea poate deveni o masă consistentă. Puiul poate fi gătit pentru mai multe zile. Iaurtul şi fructele pot deveni o gustare. Legumele pot însoţi aproape orice masă. Iar ceea ce rămâne poate fi folosit la următoarea masă”, a mai adăugat Ema Claudia Mărgineanu.