La nivelul omului de rand, o schimbare in bine se va simti atunci cand functionarii publici cu care au de a face vor fi mai putin corupti, mai amabili si, in orice caz, mai eficienti. Partea cu coruptia se poate rezolva oferind functionarilor salarii mai mari, spun reprezentantii sindicatelor din domeniu. Idee agreata inclusiv de directorul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Jozsep Birtalan. In plus, spune el, atunci cand functia publica va deveni atragatoare si pentru persoane inalt calificate, va creste, implicit, nivelul acestora.

De altfel, adauga Birtalan, legea salarizarii functionarilor publici este unul dintre angajamentele incluse in acordurile de cooperare cu UE si Banca Mondiala. Noua lege ar trebui sa rezolve problema "opacitatii si fragmentarii actualelor aranjamente salariale, dominate de numeroase sporuri, bonusuri si stimulente", mai spune Birtalan. "Exista numeroase categorii de functionari publici pentru care partea variabila a salariului (sporuri, bonusuri, stimulente) reprezinta de 2-3 ori salariul de baza, in vreme ce reglementarile UE prevad ca salariul de baza sa reprezinte minimum 70% din totalul veniturilor unui functionar public." 

O alta schimbare importanta se refera la depolitizarea functiei publice. Discutiile sunt in toi, iar opiniile sunt diverse. Parerea lui Bogdan Chiritoiu, consilier prezidential, este ca nu-i buna nici aplicarea unui algoritm pana la femeia de serviciu, dar nici nu trebuie trecuta cu vederea realitatea romaneasca; pana la urma, nu pot exista functionari publici in functii importante complet apolitici.

Este in discutie inclusiv soarta prefectilor. Exista opinii radicale (de pilda cea lansata de URR in campania electorala), care spun ca nu avem nevoie de prefecti. Si exista opinii mai ponderate, potrivit carora prefectul n-ar trebui sa fie om politic, ci specialist in administratie locala. In orice caz, descentralizarea si autonomia locala vor face tot mai mult parte din realitatea de zi cu zi a romanilor. Este posibil sa asistam chiar la un fel de revolutie administrativa. Pe de o parte, este vorba despre introducerea unor zone metropolitane, in preajma marilor aglomerari urbane. "E o idee interesanta, pentru ca nu este normal sa avem 20% din forta de munca captiva in mediul rural. Poate ca solutia metropolitana ar putea reprezenta calea prin care sa oferim infrastructura si sanse acelei forte de munca", a declarat Bogdan Chiritoiu.

Romania ar putea cunoaste si o mutare a centrului de greutate de la nivelul judetelor la cel al regiunilor de dezvoltare. Cele opt regiuni de dezvoltare, entitati specifice fara statut administrativ si fara personalitate juridica, sunt necesare pentru a permite accesul la fonduri de dezvoltare regionala a tarilor candidate. Importanta lor, oricum mult sporita in urmatoarea perioada, va creste enorm daca noul Cod electoral va adopta ideea PNL: micsorarea numarului de circumscriptii electorale de la 42, corespunzatoare judetelor, la opt, corespunzatoare regiunilor de dezvoltare. 

Un alt pariu in cadrul capitolui Justitie si Afaceri Interne il reprezinta aplicarea cu succes a acquis-ului Schengen, al carui rezultat este eliminarea controalelor la granitele interne ale UE. Caci romanii nu se vor putea bucura imediat dupa aderare de dreptul de a circula absolut liber. Iar acest lucru nu se negociaza. Decizia va fi luata doar daca si atunci cand statul roman va dovedi ca este capabil sa rezolve "in stil european" probleme legate de controlul la frontiere, cooperarea in domeniu politienesc si judiciar, protectia datelor si recunoasterea reciproca a sentintelor judiciare. 

Caci statele UE nu se tem atat de valurile preconizate ale imigrantilor romani ci de un tsunami afro-asiatic. Cu alte cuvinte de imigratia clandestina, care atrage dupa sine nu doar probleme legate de forta de munca si somaj. Ci creeaza premise favorabile criminalitatii organizate, traficului de droguri sau spalarea banilor. Este motivul pentru care o mare parte din investitiile perioadei urmatoare vor merge tocmai spre securizarea frontierelor externe ale UE. In momentul aderarii, doua treimi din lungimea totala a granitelor Romaniei vor fi granite externe UE (681,3 km cu Republica Moldova, 649,4 km cu Ucraina, 546,4 km cu Serbia-Muntenegru si 193,5 km cu Marea Neagra). Pentru UE, este foarte important ca aceste frontiere sa reprezinte un filtru important. Este pariul Romaniei si al celor aproximativ 23.000 de angajati ai politiei de frontiera, respectiv al celor in jur de 4.300 de angajati ai administratiei vamale romane. Profesionalizarea lor si eliminarea coruptiei din vami sunt necesare si sunt angajamente asumate in cadrul negocierilor de aderare.

Daca intrarea in si iesirea de pe teritoriul Romaniei va trebui atent controlate, la fel de importanta ramane siguranta cetatenilor si ordinea publica. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAI, Politia Romana are, in prezent, 51.000 de angajati din care 10.000 de ofiteri si 37.000 de subofiteri. In medie, fiecarui politist ii revin 409 cetateni. Pentru ca Romania sa ajunga la standardele propuse, pana la data integrarii trebuie ocupate 7.000 de posturi vacante in politie si 18.000 in jandarmerie.

Alte probleme de rezolvat se refera la acquis-ul in materie de azil, politica in domeniul vizelor (ultimii vecini ne-UE carora le vom aplica vize, de la data aderarii, sunt cei din Republica Moldova), inclusiv probleme legate de readmisie, expulzare/returnare, criminalitate organizata, combaterea spalarii banilor, lupta impotriva terorismului, cooperarea politieneasca si vamala si cea juridica. 

La capitolul justitie ar trebui, de asemenea, sa se schimbe multe lucruri care sa duca la un sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient. Dincolo de declaratiile frumoase pe aceasta tema, Ministerul Justitiei a avut de luat masuri concrete de reforma in doar cateva luni. Adoptarea strategiei de reforma a sistemului judiciar a fost considerata un succes. Ce va insemna aplicarea intocmai a acestei strategii? Cand va da ea roade? Termenele sunt destul de stranse si se intind pana cel mult la momentul aderarii propriu-zise. Daca lucrurile vor merge ca la carte, sistemul juridic din Romania va avea un cadru legislativ coerent, o practica judiciara unificata si de magistrati responsabili, care sa garanteze aplicarea legii. Ar trebui sa avem o distribuire aleatorie a cauzelor, astfel incat sa fie eliminata o sursa de coruptie din sistem. Prin reducerea duratei procedurilor judiciare, a volumului de activitate  si a numarului de dosare restante la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar trebui sa creasca eficienta sistemului judiciar. In total, reforma justitiei din Romania ar costa, in 2005, conform estimarilor ministerului condus de Monica Macovei, 56.986.000 de euro la care se adauga 22 de milioane de dolari componenta cofinantare Phare 2000.   

Toate aceste masuri sunt putin spectaculoase, birocratice si greoaie. Dincolo de ele se afla o realitate: UE reprezinta o zona de libertate, securitate si justitie. De respectarea celor trei principii in toate statele membre depinde reusita procesului de extindere. Rezolvarea problemelor JAI este punctul-cheie al eforturilor de integrare.