Acţiunile şi materiile prime s-au prăbuşit, în condiţiile în care agravarea epidemiei de Covidă din China a agravat temerile provocate de înăsprirea mai rapidă a politicii Rezervei Federale. Obligaţiunile au crescut, scrie Bloomberg. 

Contractele futures pe acţiuni americane au scăzut, indicând pierderi extinse pentru S&P 500, după ce indicele a pierdut 2,8% vineri, ajungând la cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii martie. Indicele Stoxx 600 Europe a scăzut cu aproximativ 2%, minerii şi firmele energetice fiind în fruntea pierderilor. Contractele futures West Texas Intermediate au scăzut cu aproape 5%, ajungând să se tranzacţioneze sub 98 de dolari pe baril, pe fondul unei crize a altor materii prime.

Temerile legate de un blocaj mai amplu la Beijing sperie investitorii care se tem deja de riscul unei încetiniri globale, în timp ce Fed majorează ratele pentru a domoli inflaţia. Un indice larg al acţiunilor chinezeşti a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape doi ani, în timp ce factorii de decizie politică s-au grăbit să oprească o epidemie care a afectat deja Shanghaiul, în condiţiile în care guvernul a aderat cu fermitate la politica sa Covid zero.

S&P 500 este pe cale să scadă brusc, a avertizat Mike Wilson de la Morgan Stanley, în condiţiile în care investitorii se luptă să găsească refugiu pe fondul temerilor că o acţiune agresivă a Fed va genera o recesiune. Strategii de la Morgan Stanley au declarat într-o notă de luni că o Fed care se înăspreşte rapid se uită "chiar în dinţii unei încetiniri" şi că acţiunile defensive aglomerate nu mai sunt rentabile.

Goana spre paradisurile fiscale a ridicat obligaţiunile guvernamentale globale, randamentul obligaţiunii de referinţă din SUA scăzând cu aproximativ şapte puncte de bază. Dolarul şi-a extins avansul, în timp ce euro a scăzut chiar şi după ce victoria lui Emmanuel Macron în alegerile din Franţa a eliminat un risc cheie pentru pieţe.

Bursa de la Bucureşti nu e deschisă din cauza vacanţei de Paşte. 

Petrolul a scăzut la începutul săptămânii din cauza temerilor că o epidemie de Covid-19 care se răspândeşte în China, principalul consumator, va afecta cererea globală.

Contractele futures West Texas Intermediate au scăzut cu aproape 5%, ajungând să se tranzacţioneze sub 98 de dolari pe baril, pe fondul unei scumpeli a stocurilor şi a altor materii prime. Creşterea numărului de cazuri în Beijing a stârnit nelinişte cu privire la o închidere fără precedent a capitalei, în timp ce Shanghai a raportat un număr record de decese zilnice în weekend. Cel mai mare importator de ţiţei din lume se îndreaptă spre cel mai grav şoc al cererii de petrol de la începutul pandemiei.

Problemele Chinei cu Covid-19 adaugă o altă sursă de volatilitate pe o piaţă a petrolului care a fost zguduită de invazia rusă în Ucraina. Războiul a alimentat inflaţia, iar Uniunea Europeană discută măsuri de restricţionare a importurilor de petrol din Rusia.

China a pus în aplicare blocaje în mai multe oraşe, în timp ce urmăreşte o strategie Covid Zero. Locuitorilor dintr-un cartier din Beijing li s-a cerut să se supună timp de trei zile, începând de luni, unor teste de depistare a virusului, în încercarea de a limita cazurile din zonă. Pe măsură ce riscurile la adresa consumului se intensifică, managerii financiari au devenit cel mai puţin optimişti cu privire la WTI din aprilie 2020, luna în care preţurile au devenit negative.

"Marea poveste a petrolului continuă să fie China", a declarat Keshav Lohiya, fondatorul consultantului Oilytics. "Lovitura asupra cererii interne va fi semnificativă dacă Beijingul urmează calea Shanghaiului".

Piaţa este pregătită pentru o ofertă suplimentară, ceea ce se adaugă la semnele pesimiste. Se aşteaptă ca Libia să reia producţia din câmpurile închise în zilele următoare, în timp ce terminalul petrolier CPC de pe coasta rusă a Mării Negre şi-a reluat operaţiunile obişnuite după ce a fost reparat unul dintre cele două puncte de ancorare avariate în timpul unei furtuni.