Daca in Romania companiile inca se mai intreaba „ce inseamna coaching-ul“, in tarile dezvoltate a apela la un coach a devenit, in ultimii ani, o rutina; atat a companiilor din topurile For-tune, cat si a celor mici, antreprenoriale. Intre 25% si 40% dintre companiile din top 500 Fortune apeleaza la coach, conform unei statistici a companiei de consultanta in resurse umane Hay Group. Boeing International are chiar un departament de coaching, iar IBM ofera tuturor celor cateva mii de angajati posibilitatea de a apela la serviciile unor coach-i certificati de International Coach Federation (ICF - principalul organism care reprezinta profesia de coach).

Viteza cu care coaching-ul a castigat teren are o explicatie simpla: eficienta sa. „In timp ce consultanta aduce companiei-client un randament al investitiei de pana la 75-80%, coaching-ul incepe de la 150%“, explica Mihai Stanescu, life & business coach si singurul membru roman al ICF alaturi de partenerul sau Raul Rosu cu care a cofondat in 2003 prima companie de coaching din Romania - RoCoach. De atunci, cei doi au lucrat cu Presedintia Romaniei si cu companii precum Holcim, SABMiller, Codecs sau British Council.

Un program de coaching organizational de un an poate intoarce investitia chiar in procent de peste 300%, adauga Stanescu, potrivit caruia aceasta diferenta este data de impactul profund pe care il aduce coaching-ul la nivel individual si de echipa in fiecare sedinta. Conform unui articol publicat de Harvard Business Review in ianuarie 1998, intitulat „The Employee-Customer-Profit Chain at Sears“, o crestere de cinci unitati in atitudinea angajatilor a dus la o crestere cu 1,3 unitati a impresiei pozitive a clientilor, care a rezultat intr-o majorare a veniturilor cu 0,5%.

In Romania, insa, lucrurile se misca ceva mai incet. Chiar daca nu exista statistici in domeniu, companiile care activeaza pe aceasta piata au constatat ca majoritatea potentialilor clienti fie nu au auzit de coaching, fie au aflat de existenta acestuia, dar nu stiu exact ce inseamna. Pe de alta parte, cei care au auzit, stiu ce inseamna si au apelat la astfel de serivicii pun de cele mai multe ori coach-ii „intr-o situatie paradoxala“, mai spune Stanescu. „De cele mai multe ori, RoCoach este confundata cu «o alta firma de resurse umane».“ Mai mult, 85% dintre companiile care au apelat la RoCoach au facut-o pentru probleme stringente („coach reparator“) si nu pentru depasirea propriilor limite si „spargerea tavanului“ - obiectul de lucru favorit al coaching-ului.

Lipsa de educatie a companiilor in acest sens are trei cauze. In primul rand este vorba despre lipsa competitorilor de pe piata autohtona de coaching. La ora actuala, doar doua companii specializate in coaching isi impart piata: RoCoach si Seeds for Success, cea din urma infiintata acum un an de Mihai Popa-Radu, executive coach si membru al European Coaching Institute (o alta organizatie profesionala, mai mica decat ICF). E adevarat, cateva multinationale din Romania au apelat la serviciile unor coach-i straini (Porsche Romania e un exemplu), dar cazurile de acest gen raman, totusi, rare.

O a doua cauza ar fi aceea ca, „din cauza situatiei socio-economice a Romaniei, programele de consultanta au avut si au mai mare succes la publicul organizational“, dupa cum spune Stanescu. „Romanii inca au nevoie de structuri eficiente, care sa le garanteze succesul de durata.“ Daca Mihai Popa-Radu spune ca tema cu care s-a confruntat cel mai des in companiile in care a lucrat pana acum a fost cea a echilibrului intre viata profesionala si cea personala a managerilor de top - „o tema care cred ca va fi tot mai frecventa“ -, Mihai Stanescu de la RoCoach vorbeste despre strategii neclare ale companiilor si inadecvarea strategiilor la nevoile angajatilor si ale senior managementului (tinta favorita a RoCoach).

Astfel, RoCoach s-a ocupat de proiecte precum schimbarea structurii organizationale intr-o multinationala (corelata cu rebranding-ul companiei, aceasta a dus la relansarea companiei si la ocuparea primului loc in nisa de piata propusa) sau cresterea performantelor unei echipe de senior management dintr-o companie romaneasca, clarificarea si imbunatatirea comunicarii in echipa si optimizarea relatiilor dintre departamentele companiei (proiectul si-a atins in sase luni obiectivul de crestere a cifrei de afaceri cu 15%). Faptul ca termenul de „coaching“ a fost si este folosit de catre multe companii de training sau consultanta in care nu activeaza coach-i acreditati este al treilea factor despre care coach-ii autorizati cred ca deterioreaza perceptia companiilor asupra fenomenului.

De altfel, in Romania nici macar nu exista posibilitatea de formare in coaching. Cele cinci-sase persoane despre care Popa-Radu si Stanescu stiu ca se formeaza acum in coaching o fac la scoli foarte bune din  strainatate. Chiar daca exista companii care furnizeaza notiuni de coaching trainerilor si managerilor (adica fac training in coaching), precum BPP Professional Education sau Mind Master, totusi, acestea nu ofera acreditare in coaching. Alaturi de acestea mai exista si companii care isi formeaza coach-i interni, informali, precum GlaxoSmithKline. Aceasta realitate insa nu i-a impiedicat pe cativa consultanti in resurse umane sa ofere servicii de coaching fara a avea o pregatire specifica.

„Oricine e liber sa faca coaching“, considera Sotiris Karagiozidis, fost general manager al companiei de trai-ning Response International, acum manager al propriei firme de resurse umane, Human Capital Solutions, care ofera si servicii de coaching. Karagiozidis povesteste chiar ca, in calitate de manager al Response, a facut coaching pentru Star Foods si Toyota. Piata e abia la inceput, iar cifrele de afaceri ale celor care activeaza in domeniu n-au depasit inca ordinul zecilor de mii de euro.

Nivelul tarifului orei de coaching in Romania reprezinta circa un sfert din nivelul tarifelor practicate in tarile dezvoltate europene si variaza de la cateva zeci la cateva sute de euro, in functie de complexitatea problemei si de durata programului. La nivel european, ICF a agreat un tarif pentru ziua de coaching intre 2.000-5.000 de euro, iar pe ora de coaching intre 150-300 de euro. Pentru un contract de „antrenare“ a unui manager nou investit divizia de coaching a companiei de recrutare Korn/Ferry International inmaneaza companiilor o factura de circa 10.000 de dolari, pentru sase saptamani.

Dar promotorii coaching-ului in Romania sunt optimisti si cred ca vor avea tot mai mult de lucru din cel putin doua motive. Primul se refera la faptul ca, odata ce un client apeleaza la ei, continua sa o faca si pentru problemele care apar ulterior. „Am clienti cu care am depasit 40 de sedinte, si in acest timp ne-am ocupat de teme diverse“, spune Mihai Popa-Radu de la Seeds for Success. Asta inseamna ca, odata castigat, un client poate fi pastrat timp de mai multe proiecte.

Conform unui studiu din 2000 al ICF, 96% dintre clientii si companiile care utilizeaza coach-i profesionisti apeleaza tot la acestia cand se confrunta cu noi blocaje sau dificultati. In plus, optimismul coach-ilor e justificat si prin faptul ca, pe masura ce momentul integrarii in Uniunea Europeana se apropie, numarul companiilor care constientizeaza nevoia de schimbare este tot mai mare.

Asadar, coach-ii au incetat sa fie „apanajul“ exclusiv al lumii sportului, extinzandu-si terenul de joc si in business. Se spune chiar ca pot fi date tot atatea definitii ale coaching-ului cati business coach-i exista in intreaga lume. Adica vreo 20.000.