În 2020, primul an de pandemie de COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, iar industria HoReCa a fost închisă o bună perioadă, în timp ce în res­tul timpului a funcţionat cu restricţii, con­sumul de bere total a crescut uşor, însă s-a schimbat tipul de ambalaj pre­ferat. Mai exact, consumul de bere a ajuns la 16,75 milioane de hectolitri, în ur­care uşoară - de 0,5% în volum - faţă de 2019.

Totuşi, se pot remarca alte schimbări, precum tipul de ambalaj preferat, astfel că PET-ul a revenit pe creştere după cinci ani de declin, în timp ce sticla a pierdut teren.

„După o creştere constantă, de pes­te 5 pp în ultimii cinci ani, sticla a scă­zut în 2020 faţă de 2019 cu 2,6%. În contextul pandemiei de COVID-19, mulţi români au optat pentru am­ba­laje de unică folosinţă. Astfel, sti­cla nereturnabilă (cea la 330 ml - n.red.) a înregistrat o creştere de 58% în 2020 faţă de 2019, iar amba­la­jul tip PET a postat un avans de 2,2%, după cinci ani de scădere cons­tan­tă“, arată raportul Asociaţiei Be­rarii Româ­niei. Mai exact, sticla de plas­­tic (PET) pierduse 9 pp din 2015 pâ­nă în 2019, pentru a reveni pe plus în pan­demie. Totodată, berea amba­la­tă la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp.

Această evoluţie poate fi explicată prin faptul că oamenii au consumat mai mult din retail ñ unde se vinde PET şi în general cantităţi mari ñ şi mai puţin HoReCa, unde se găsesc sticlă de sticlă şi, mai rar, doză ori draft.

De altfel, draftul reprezintă doar 2% din totalul pieţei de bere, în timp ce doza se apropie de o cotă de 24%. Sticla şi PET-ul sunt pe primele locuri cu 27,4% şi, respectiv, 46,7%, conform aceleiaşi surse.

Berea este una dintre puţinele pieţe unde producţia internă asigură aproape 97% din consumul local. Piaţa de profil este una puternic concentrată la vârf, fiind dominată de câteva multinaţionale. Podiumul din sectorul berii după cifra de afaceri s-a păstrat acelaşi în 2020, astfel că Ursus Breweries, Heineken România şi Bergenbier sunt cei mai mari trei jucători. De altfel, cei trei alături de URBB (Tuborg) au împreună peste 70-80% din piaţă (în valoare), conform estimărilor ZF. Aceşti jucători străini au în portofoliu mărci româneşti cu istorie, dar şi branduri străine. Toţi au fabrici locale.

În ultimii ani însă, în această piaţă au apărut nume noi şi tot mai multe microberării care pariază pe producţie artizanală. România are 92 de berării (fabrici) active, dintre care aproape 80 sunt microberării, potrivit datelor de la Asociaţia Berarii României. Deşi efervescenţa berilor artizanale creşte, ponderea acestui tip de bere este în continuare mică în consum, în total volum contribuind cu mult sub 1%. În valoare, dat fiind că preţul mediu al acestor produse este mai mare, şi cota e piaţă este pe măsură, dar nu depăşeşte câteva procente.