Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

♦ Toţi simţeau miros de gaz de la depozitul ilegal al companiei Flagas, dar nicio instituţie a statului nu a ridicat vreun deget ♦ Mai departe, doi oameni nevinovaţi au murit, dintr-un total de 58 de victime, aratând încă o dată că în România se poate face, sub nasul tuturor, business ilegal „pe propria răspundere“ dacă ochii care ar trebui să vegheze se uită în altă parte, pe lefuri grase plătite de contribuabili.

Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

Totodată, în timp ce jucătorii tradiţionali din piaţa de GPL au avut anul trecut creşteri de 25-35%, Flagas a defilat cu peste 90%, „modest“ ce e drept faţă de dublarea de business din 2020.

Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce şi să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autorităţile locale, iar la nivel naţional este acum în plină desfăşurare un concurs între instituţii pentru a arată cine a retras mai repede autorizaţia de funcţionare pentru un rezervor de GPL.

Ceea ce nu explică nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce şi să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 27 de august.

Cum se spală pe mâini autorităţile?

58 de victime dintre care două persoane şi-au pierdut viaţa este bilanţul intermediar al exploziei de la Crevedia, acolo unde aparent funcţiona în mod ilegal o instalaţie de transvazare (mutare dintr-o cisteră în alta) de GPL deţinută de firma Flagas.

Cazul este şocant din mai multe puncte de vedere. Numărul victimelor este impresionant, în primul rând. Apoi, ceea ce iese la iveală este încrengătura inutilă de autorităţi ale statului care nu au făcut altceva decât să îi permită acestui business să înflorească. Dacă în 2020 Flagas era o afacere de 137 de milioane de lei, anul trecut a ajuns la 595 de milioane de lei, arată datele de pe Termene.ro.

„Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii“, spun oamenii din industrie. Dar acest lucru nu a alertat pe nimeni.

„Multe dintre staţiile de GPL din România au fost făcute în urmă cu 20 de ani, iar dacă acum schimbi ceva, nu mai primeşti autorizaţie pentru că între timp multe s-au modificat“, spun surse din piaţa de GPL.

Exact acesta a fost şi cazul instalaţiei de GPL din Crevedia, acolo unde pe 30 iulie 2020 ISU Dâmboviţa a constatat că instalaţia monobloc de tip SKID are o nouă poziţie şi nu mai respetă distanţele de siguranţă, astfel că unitatea a pierdut autorizaţia de securitate la incendiu. Tot atunci s-a mai constat ceva şi anume utilizarea unei pompe neomologate de transvazare a GPL-ului dintr-o cisternă în alta şi existenţa pe amplasament a unei staţii de incintă pentru alimentarea cu motorină a autovehiculelor proprii care prezenta scurgeri de carburant. Pe 28 septembrie urmează un nou control, în urma căruia a rezultat că obiectivul continua să funcţioneze.

Pe 30 septembrie, AGA Flagas decide închiderea punctului de lucru din localitatea Crevedia. Din acel moment, entitatea scapă şi de controale pentru că în acte punctul de lucru figura ca fiind închis. Activitatea a mers însă mai departe, la un kilomeru de Primăria Crevedia şi la doi kilometri de Poliţia Crevedia. Nimeni nu a simţit nimic.

O simplă parcare unde dormeau şoferii de cisterne GPL

„În acte, locul figura ca o parcare, erau birouri acolo“, mai spun surse din piaţă. „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo cisternele ca să să doarmă şoferii noaptea“, explică surse din sector. Aparent, nici produsele vândute nu erau conforme, Flagas ocupându-se de realizare unui amestec în incinta parcării care devenise, potrivit surselor din piaţă, un fel depozit clandestin.

În mod normal, activitatea de comerţ cu produse petroliere este extrem de complicată din punctul de vedere al autorizării.

„Ca să deschizi o staţie, ai nevoie de avize de la ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat) şi CNCIR (Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune), avize obligatorii.“ În prezent, ambele instuituţii sunt conduse politic. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român. „Mai departe, pompierii trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite normele ISU. Autoritatea Vamală Română şi ANAF cer instalarea de camere astfel încât să nu existe riscul de evaziune fiscală. Peste acestea se supapun controalele semestriale, anuale sau bianuale din partea autorităţilor satului, inclusiv INSEMEX pentru a vedea dacă echipamentele sunt sigure. De la Mediu ai nevoie anual de avize“, mai spun jucătorii din industrie.

Inevitabilul discurs politic

De la momentul exploziei, cea mai mare preocupare a tuturor autorităţilor statului de pe lanţul de avizare a fost să spună că fiecare a retras avizele de funcţionare încă din 2020. Dar în această cursă de a scăpa de vină, nimeni nu a precizat cum este posibil că afacerea din Crevedia să fi funcţionat în continuare, în văzul tuturor. „Cine a greşit trebuie să plătească, deşi nicio viaţă pierdută sau traumele suferite de oamenii de aici nu pot fi echivalate. Cer ca organele competente să clarifice cu celeritate ceea ce s-a întâmplat la Crevedia!  Vinovaţii trebuie să plătească!“, a spus apăsat pe Facebook Ştefan Corneliu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, la scurt timp de la explozia din Crevedia. Dar dincolo de discursurile pompoase, cert este că Primăria din Crevedia, Poliţia din Cre­vedia, Inspectoratul Judeţean de Construcţii Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, toate aceste instituţii care aveau sub nas afacerea ilegală din Crevedia şi-au întors ochii fiind părtaşe la tragedia de la finalul săptămânii trecute.

„Odată cu închiderea punctului de lucru, ei nu mai figurau cu această staţie, dar este ireal că nimeni dintre autorităţile locale nu s-a sesizat. Vorbim de cisterne care veneau şi mutau GPL dintr-o parte în alta, în văzul tuturor.“

Avocaţii spun că în cazul acesta proprietarii şi-au asumat sancţiuni de ordin administrativ sau penal, dar este o nouă dovadă a lipsei de capacitate a statului de a pune legea în aplicare. „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva“, spune un avocat din domeniul energetic.

Flagas este deţinută de Ionuţ Daniel Doldurea şi de la Cosmin-Ionuţ Stîngă. Compania este înregistrată în Caracal, acolo unde până la finalul săptămânii trecute era primar Ion Doldurea, tatăl lui Daniel Doldurea.

Surse din piaţa de GPL: „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo, în parcare, cisterenele ca să doarmă şoferii noaptea.“

Avocat energie: „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva.“

Director firmă GPL: „Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii.“

În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

Cu ce se ocupa de fapt Flagas?

Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Flagas SRL figurează la codul CAEN 4778 - Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate. Potrivit informaţiilor publice, această clasă include: vânzarea cu amănuntul a echipamentelor fotografice, optice şi de precizie, activitatea opticienilor, vânzarea cu amănuntul a suvenirurilor, articolelor de artizanat şi religioase, activităţile galeriilor de artă, vânzarea cu amănuntul a combustibililor, gazului îmbuteliat, cărbunilor şi lemnelor pentru uzul în gospodărie, vânzarea cu amănuntul a armelor şi muniţiilor, vânzarea cu amănuntul a timbrelor şi monedelor, serviciilor de comerţ cu amănuntul ale galeriilor comerciale de artă, vânzarea cu amănuntul a produselor nealimentare. Pentru un astfel de business este necesar un aviz de funcţionare de la primărie. Flagas are sediul în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, chiar tatăl lui Ionuţ Daniel Doldurea, unul dintre acţionarii Flagas. În mod tradiţional, companii active în domeniul GPL au cod CAEN Comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate.