♦ Dacă ne gândim la curs şi dobânzi, nu le putem avea pe amândouă dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie, susţine Florin Ilie, vicepreşedinte la ING Bank.

Băncile locale au o structură girată spre titluri de stat, dar o structură sănă­toa­să pentru bănci înseamnă să aloce re­surse mai mult pentru creditare decât în titluri de stat, a spus Florin Ilie, vice­pre­şe­dinte la ING Bank, în cadrul vi­deocon­ferinţei ZF Bankers Summit 2020, care s-a desfăşurat la ju­mă­tatea lunii iulie.

„Este o structură sănătoasă a bănci­lor să aloce mai mult în creditare decât în ti­tluri de stat. Băncile locale au o struc­tură destul de girată spre titluri de stat. Multe dintre ele se aproprie de limita expunerii pe titluri de stat. Din acest punct de vedere va fi o presiune dacă nu se gă­sesc investitori. Se aşteap­tă lu­nile de vară, mai puţine in­ves­ti­ţii, mai puţini oameni la ser­vi­ciu, este o pia­ţă mult mai puţin lichidă decât de obi­cei. Pe lunile de vară piaţa va­lutară este la o treime din lunile nor­male din timpul anului.“

În opinia vicepreşedintelui ING Bank, piaţa bancară funcţio­nează bine, iar banca centrală va fi cheia prin inter­ven­ţiile pe piaţa secundară a titlurilor de stat.

„Probabil piaţa titlurilor de stat va reacţiona semnificativ la in­ter­venţia băncii centrale. Perso­nal cred că ce s-a întâmplat în apri­lie a fost benefic şi profe­sio­nist făcut de băn­cile centrale. Piaţa bancară func­ţionează bine, iar banca cen­tra­lă va fi cheia pen­tru menţinerea pe o linie prin piaţa secundară a titlurilor de stat. Cumpărarea titlurilor de stat va fi în continuare cheia finan­ţării deficitului.“

Din punctul de vedere al dobânzilor, Florin Ilie consideră că acestea vor rămâne probabil scăzute pe termen lung, dar realitatea este că România are pieţe financiare foarte subţiri comparativ cu state asemănătoare din regiune.

„Ce trăim acum este o situaţie de război, nu este o situaţie de criză economică. În situaţii de genul acesta, dobânzile vor rămâne probabil scăzute pe termen lung dacă nu se întâmplă ceva ieşit din comun. Am discutat de dobânzi pe termen scurt. În realitate suntem o ţară cu pieţe financiare foarte subţiri comparativ cu state asemănătoare din regiune. Dacă ceilalţi merg cu dobânzile în jos şi le menţin în jos, automat se va ridica presiunea de pe dobânzi. Nu trebuie să ne uităm doar la ce facem noi, ci la ce facem noi comparativ cu ceilalţi. Pieţele au toate şansele să rămână relativ stabile. Vor exista variaţii, presiune pe curs există, dar banca centrală are instrumentele de a gestiona această situaţie.“

Dacă se doreşte păstrarea cursului de schimb într-un tunel de previzibilitate pentru economie, probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor, decât de a le mai coborî, a mai declarat vicepreşedintele ING Bank la jumătatea lunii iulie.

„Avem în continuare un deficit de cont curent semnificativ şi rămâne foarte mare, ceea ce înseamnă că trebuie să îl finanţăm. Intrările pe termen scurt de capital sunt intrări pe portofoliu în titluri de stat. Dacă reduci dobânda îţi micşorezi diferenţialul de dobândă faţă de regiune şi nu mai ai de unde să mai joci din dobânzi. Dacă ne gândim la curs şi la dobânzi, nu le putem avea pe amândoua dacă se doreşte păstrarea cursului într-un tunel de previzibilitate pentru economie. Probabil că sacrificiul va fi de păstrare a dobânzilor la acest nivel.“

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, ING Bank anticipează un declin de 5% în 2020 şi o revenire abruptă în 2021, fiind posibilă o revenire în V, după cum susţine Florin Ilie.

„Noi vedem o scădere economică de 5% pentru anul acesta, dar o revenire destul de abruptă pentru anul viitor. Încă vedem o revenire în V, chiar dacă riscul unei astfel de reveniri este mare din cauza unui nou val de al pandemiei sau mai degrabă de reacţie la pandemie.“

Pentru deficitul bugetar ING Bank estimează un nivel de aproximativ 5% din PIB anul viitor şi o inflaţie de 2,5%. „Întrebarea este dacă pieţele financiare pot acoperi acest deficit.“

Pandemia a creat multe incertitudini, dar întrebarea este cum vor evolua discuţiile politice, lucruri de care atârnă credibilitatea politicii fiscale şi politicii monetare, a mai adăugat vicepreşedintele ING Bank.

„Agenţiile de rating ne-au crezut şi ne-au răbdat pentru că am avut un comportament responsabil ca ţară. Întrebarea este cum vor evolua discuţiile politice, acestea sunt lucrurile de care atârnă credibilitatea noastră ca politică fiscală.“