♦ Trei companii şi-au dublat valoarea de piaţă ♦ Aprecieri de 51% pe Lukoil, 34% în cazul Novatek şi 26% pentru Severstal ♦ MOEX, dinamici peste mediile pieţelor de capital din Europa şi Statele Unite

Dacă la un an de la începerea celui mai important conflict armat din Europa de după cel de al Doilea Război Mondial, Bursa de Valori de la Moscova crescuse cu 5,3%, majoritatea celor mai importante companii ruseşti şi-au revenit la doi ani de la startul războiului din Ucraina. Astfel, din primele zece firme ruseşti în funcţie de valoarea de piaţă, opt afişează creşteri din 24 februarie 2022 încoace, de la 7% pentru producătorul de oţel Novolipetsk Steel la 123% în cazul gigantului petrolier Tatneft, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.

În urmă cu doi ani, indicele MOEX, de referinţă pentru piaţa de capital din Rusia, scăzuse cu 33,3% în ziua în care trupele ruse au pus piciorul în Ucraina. Apoi, după două zile cu o creştere cumulată de 25%, autorităţile au decis închiderea Bursei de la Moscova, de teamă ca scăderile apărute încă de dinaintea războiului să nu tragă şi mai mult în jos piaţa, având în vedere că autorităţile de la Kremlin se confruntau inclusiv cu sancţiunile  impuse de statele vestice. Tranzacţiile cu acţiuni au fost reluate abia o lună mai târziu.

Ziua de 24 februarie 2022 a trimis unde de şoc de-a lungul burselor, de la minus 4% pe indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti şi 3,9% pentru FTSE 100 de la Londra la 3,3% pentru indicele paneuropean Stoxx 600 şi minus 11% pentru indicele polonez WIG20. De asemenea, au fost luate în vizor inclusiv companiile din afara Rusiei, dar care au ales să îşi continue activităţile acolo, în pofida protestelor comunităţii internaţionale de investitori.

Bursei de la  Bucureşti i-au trebuit 18 luni pentru a depăşi maximul istoric de dinaintea războiului, respectiv 13.682 de puncte, trecând din toamna trecută pe un trend ascendent care a adus benchmark-ul la circa 16.000 de puncte.

La Moscova, deşi Bursa nu se află la maxim istoric, majoritatea societăţilor listate în funcţie de evaluare afişează creşteri în ultimii doi ani. De exemplu, grupul bancar Sberbank, cea mai mare companie publică din Rusia, cu 61 de miliarde de euro capitalizare, afişează un avans de 115% pe acţiuni din 24 februarie 2022, când cotaţia a pierdut 37%. Altfel spus, firma a dublat banii investitorilor în acest interval.

Un randament similar îl înregistrează producătorul de petrol Rosneft, ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 105%, la o valoare de piaţă de 60 de miliarde de euro. La fel, compania a scăzut cu peste 35% în ziua invaziei.

Lukoil, a treia firmă rusă în funcţie de capitalizare, evaluată la 48,3 miliarde de euro, este pe plus cu 50% în acelaşi interval, la 4.650 de ruble pe unitate. Grupul are activitate şi în România. În continuare, compania de gaze Novatek a crescut cu 34%, după o depreciere de 26% în ziua începerii războiului.

Gazprom, cu activitate în aceeaşi industrie, este una dintre cele două companii aflate în teritoriu negativ în perioada sus menţionată, cu un declin de 25%.

Norlisk Nickel – cel mai mare producător global de paladiu şi nichel rafinat –  înregistrează o scădere de 20%, la o capitalizare de 22,1 miliarde de euro. Din cele 10 companii listate de ZF, Norlisk a înregistrat cea mai mică scădere pe 24 februarie 2022, de „doar” 14%.

Declinurile se opresc însă aici. Tatneft, altă companie petrolieră, a oferit investitorilor un randament de 122% de la începerea războiului încoace, dublându-şi astfel capitalizarea la 15 miliarde de euro, după o scădere iniţială de 30% în prima zi de conflict armat.

Polyus, grup specializat în exploatarea aurului, înregistrează o creştere de 10%, la o evaluare de 14,6 miliarde de euro, în vreme ce producătorii de oţel Severstal şi Novolipetsk Steel s-au apreciat cu 26%, respectiv 6%.

De notat că doar trei companii din clasament au depăşit dinamica indicelui MOEX în acest interval: Sberbank, Rosneft şi Tatneft, toate cu dinamici de peste 100%. În rest, celelalte şapte societăţi au mers sub media pieţei, singura care s-a apropiat de evoluţia indicelui de referinţă fiind Lukoil, cu o creştere de 50%.

MOEX înregistrează însă o dinamică mult superioară celei la nivel european, reflectată de Stoxx 600, în urcare cu 12,5% în ultimii doi ani. La Varşovia, WIG20 are plus 34,3%, iar BET afişează o creştere de 25,5% la Bucureşti. În Statele Unite, S&P 500 –  indice reprezentativ pentru Wall Street, care a crescut în ziua invaziei – s-a apreciat cu 16%, în timp ce FTSE 100 din Regatul Unit s-a apreciat cu 6,4%.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia Rusiei să se majoreze mai repede anul acesta decât prognozase anterior, în vreme ce cheltuielile militare ale preşedintelui Vladimir Putin se vor reflecta într-o creştere mai amplă, conform Financial Times.

Astfel, produsul intern brut rus este aşteptat să urce cu 2,6% în 2024, faţă de 1,1% cât estima FMI în octombrie anul trecut şi uşor sub creşterea de 3% estimată pentru 2023. Actualizarea cu 1,5 puncte procentuale este cea mai mare din rândul ţărilor prezente în raportul World Economic Outlook realizat de FMI.

Noile date ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa multiplelor runde de sancţiuni vestice menite să diminueze veniturile Kremlinului şi să îngreuneze finanţarea războiului din Ucraina, scrie FT.

Previziunile FMI oferă o perspectivă mai optimistă a  economiei ruseşti decât cea înaintată de Kremlin. Banca centrală a Rusiei a prognozat în noiembrie anul trecut o creştere de doar 0,5-1,5% în 2024, în scădere de la 2,2-2,7% în 2023. Ministerul economiei, mai optimist, a declarat că, în 2023, creşterea ar putea ajunge la 3,5%, dar se aşteaptă la un ritm mai slab în acest an, de 2,3%.

FMI prognozează o creştere de puţin peste 3% pentru economia globală în 2024 şi circa 1% pentru zona euro.