Lasand la o parte aspectul politic, este de observat ca argumentul conservatorilor si al democratilor care au votat legea a fost ca de fapt ar fi bani suficienti la buget, pe seama carora sa se poata adica aplica TVA redusa. Si intr-adevar, raspunsul premierului Tariceanu dovedeste indirect ca o anumita cantitate de bani din plusul de venituri colectate la buget (sau din necheltuirea incasarilor) ar fi avut oricum o destinatie sociala - majorarea pensiilor, ajutoarele pentru pensionari sau cele pentru incalzire promise categoriilor cu venituri mici.

Si mai relevant inca, seful Guvernului a si prevenit in pri-vinta initiativelor de relaxare a fiscalitatii motivate politic, neexcluzand un scenariu in care fiece partid isi prezinta cate o initiativa de scadere a unor taxe, ceea ce face imposibil pentru Executiv sa-si aplice propriile programe sociale. In ajun de rectificare bugetara, e oarecum firesc ca guvernantii sa-si fi pastrat in arsenal rezerve pentru "obiectivele pe componente sociale", cum spune premierul.

Asa se explica de ce numai analistii economici au combatut cu argumente economice initiativa reducerii TVA la alimentele de baza, afirmand ca aceasta initiativa ignora nu numai insistentele Uniunii Europene in pri-vinta unei ponderi mai mari a veniturilor fiscale in PIB, dar si a echilibrului macro de acum; altfel, din unghi politic, o ieftinire a painii sau a uleiului ramane relativ echivalenta cu o majorare a pensiilor sau a ajutoarelor pentru plata caldurii.

O prima estimare a pierderii de venituri bugetare de pe urma unei eventuale reduceri a TVA apartine Ministerului Finantelor, care vorbeste de un minus de 0,8% din PIB, respectiv de 860 mil. euro, in conditiile unei ponderi de 25% a alimentelor de ba-za in cosul de consum.