În toată cariera mea de om de afaceri, de peste 30 de ani, nu m-am aşteptat niciodată ca deciziile economice ale politicienilor să fie cu adevărat folositoare firmei mele. Am sperat măcar ca ele să mă încurce cât mai puţin, să nu-mi afecteze grav eficienţa, randamentul, competitivitatea.

De 30 de ani şi eu, la fel ca majoritatea dintre antreprenorii din România, am privit aceste decizii ca pe o fatalitate, care ne poate afecta negativ, dar asupra căreia, nu avem mijloace să intervenim. De 30 de ani greşim. Nu ne putem permite să fim resemnaţi, nu putem accepta ca în pixul aleşilor noştri să stea viitorul firmelor noastre. A muncii noastre de o viată. Este normal să ne facem auziţi.

Există cadrul legal pentru dialog şi consultare: Legea Dialogului Social. Există instituţii cum sunt Consiliul Economic si Social (CES) sau Consiliul Naţional Tripartit. Este obligaţia noastră de a reuşi să dăm substanţă acestui dialog, indiferent dacă ceilalţi parteneri îl privesc cu seriozitate sau nu. Esenţial este modul în care acest cadru funcţionează. Existenţa lui nu e suficientă şi aici privirile mele se îndreaptă către cei care îşi aduc aminte doar în aceste momente că vor să fie auziţi.   

Organizaţia a cărui preşedinte am onoare să fiu, Concordia, este una dintre cele 2 confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, îndreptăţită prin lege să apere interesele membrilor săi companii mari şi mici. Asta facem zi de zi, le transmitem guvernanţilor punctele de vedere ale oamenilor de afaceri din România. 

În discuţiile pe care le-am avut cu Guvernul şi coaliţia de guvernare ni s-a explicat de ce sunt necesare creşteri de taxe şi impozite şi răspunsul nostru este simplu: noi nu putem accepta ca Guvernul să introducă noi taxe cu aplicabilitate imediată. Nu avem puterea de a decide, dar opinia noastră este fermă. Codul Fiscal impune un minim de 6 luni de zile pentru orice modificare de substanţă. Măcar asta să respectăm. 

Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public. Când realizezi la jumătatea anului că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este atât de mare atunci problema este la construcţia bugetară, nu la contribuabili. Bugetul trebuie să plece de la venituri realiste şi să se încadreze cu cheltuielile în ele, cu un deficit rezonabil. Nu poţi să cheltui bani pe care nu-i ai şi apoi să spui contribuabililor că trebuie să plătească în plus. 

Să te întinzi atât cât îţi este plapuma nu este o chestiune de viziune, este o chestiune de bun simţ. Ca să nu fie vreodată în pericol de a intra în faliment, orice firmă privată şi chiar şi orice familie, şi-au redimensionat deja cheltuielile la nivelul mai scăzut al veniturilor. Nu înţeleg ce îi împiedica pe guvernanţi să facă acelaşi lucru şi la nivelul bugetului pe care dânşii îl administrează.

Haideţi sa ne uitam în istoria recentă, anul 2010. Decidenţii de atunci se trezeau în situaţia în care veniturile bugetare erau mai mici decât nevoile. Nu şi-au pus în nici un fel problema micşorării cheltuielilor bugetare în 2009 când era an electoral, ci au decis peste noapte în 2010, într-un climat economic extrem de tensionat, mărirea TVA-ului de la 19 la 24%, în paralel cu reducerea prea târzie a cheltuitelor bugetare. Zeci de mii de firme, care erau deja aproape de marginea prăpastiei, au fost împinse în faliment. Munca lor de o viată, aşa cum spuneam mai devreme, a fost distrusă de decizia unui guvern slab care nu a vrut să-şi asume propriile lui responsabilităţi. Într-un final, prim-ministrul de atunci, a făcut ce trebuia să facă Guvernul cu un an înainte. Să reajusteze cheltuielile cu aparatul bugetar. A fost însă târziu şi prin decizia lor antieconomică de mărire de TVA, au adâncit şi prelungit criza din România până în 2014. Pentru multe industrii, inclusiv industria mobilei în care activez, anul 2023 din punct de vedere economic, nu arată bine şi seamănă foarte mult cu climatul din 2010. 

Concordia este vocea miilor de companii şi oameni de afaceri care o compun, care angajează sute de mii de oameni şi produc un sfert din PIB-ul României, iar aceste voci spun la unison că suntem deschişi să dialogăm şi despre cadrul fiscal viitor, despre echitate şi facilităţi, dar înainte de toate, Guvernul trebuie să vină cu un plan urgent de încadrare în venituri şi de reducere a risipei bugetare. Un plan de substanţă şi nu de formă altfel veniturile nu vor fi niciodată suficiente.

Acesta este mesajul nostru, al oamenilor de afaceri.