Poziţia de unicorn, nume dat companiilor din tehnologie care depăşesc ca evaluare 1 mld. de dolari, reprezintă un obiectiv luat în calcul de majoritatea start-up-urilor, însă drumul până la atingerea lui este extrem de dificil, astfel că în final foarte puţine iniţiative ajung să câştige acest statut.

Cu toate acestea, investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă princi­palii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosiste­mului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, susţine Mihai Matei, preşedintele ANIS (Patro­natul Industriei de Software din România) şi vicepre­şedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

„Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea“, a spus Mihai Matei, prezent în cadrul emisiunii Industrii Inteligente, proiect realizat de ZF în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

„În acest fel am putea ajunge la un bazin de cel puţin 2.000-3.000 de start-up-uri, din care s-ar putea ridica câţiva unicorni în următorii zece ani. Iar în momentul în care ai 10 unicorni, companii de peste 1 miliard de dolari, asta înseamnă că automat trebuie să ai în jur de 100 de companii de peste 100 de milioane“,

Singurul unicorn pornit din România este compania UiPath.